Revista Atheneum

Articole din Revista Atheneum

Wolfgang Amadeus Mozart

Wolfgang Amadeus Mozart
((1756 - 1791))

La 27 ianuarie 1756, primăria micului orăşel austriac Salzburg înregistra naşterea unui anume Johannes Wolfgangus Chrysostomus Teophillus, fiul lui Leopold Mozart şi al Annei Maria Pertl. Peste doar câţiva ani acest copil avea să farmece toate Curţile europene prin talentul său ieşit din comun, generând o adevărată obsesie de-a lungul şi de-a latul Bătrânului Continent.

El va creşte şi va deveni unul dintre cei mai mari muzicieni ce au trăit...

Articole Atheneum: 

Ciorba de post

  Ciorba de post

Ajunse Păcală în drumurile sale într-un sat. Se lăsa seara pe când el intra în sat, venind pe uliţa colbuită. Şi în întâmpinarea lui se ivi un ţăran.

- Sara bună, creştine, îi dădu Păcală bineţe, cuviincios.

- Sara bună şi la tine, drumeţule, precum ţi-e şi inima.

- Mă prinse neagra pe drum, i se plânse Păcală. Ştii matale o casă unde aş putea mâna peste noapte? Că e păcat să dorm pe câmp ca dobitoacele, chiar în...

Articole Atheneum: 

Pagini din istoria Transilvaniei (1)

Cu doamna Lucia Bunaciu, nepoata lui Iacob Mureşianu, răsfoim

Quote:

De cum păşeşti în Scheii Braşovului, străzile se îngustează, casele nu mai tind spre înălţimi - dominate oricum de munţi - ci mângâie pământul din care au răsărit şi din care parcă îşi trag seva, aerul se transformă în tăcere, aroma tradiţiei româneşti răzbate printre pietrele uliţelor şerpuitoare, amintirile repurtează încă victorii asupra biciuirilor...

Articole Atheneum: 

Castelele din Subcarpaţi - VI

Partea a şasea, în care se povesteşte cum Căscioarele sunt un fel de Triunghiul Bermudelor

- Domn primar se află internat într-un sanatoriu.
- Eu am auzit că-i la nebuni.
- Nu e la nebuni, e la odihnă.
- Nu-i la odihnă. Cică i-a dat calmante, să doarmă.
- Şi dormitu" nu e odihnă? Ce e?
- E, ăsta-i altfel de somn, nu e odihnă.
- Hm! O fi! Păcat de el! Ce primar buuun...
- Da, ţaţă Dumitriţo, primar buuun...
- Cum primar bun? Ce ziceaţi mai ieri-alaltăieri, că-i un hoţ şi-un şmecher?
- Eeee... nu mai vorbi aşa... uite ce...

Articole Atheneum: 

I. Călătorie spre locul inimii

 

Viaţa omenească este supusă unei duble polarizări: pe de-o parte, ne mişcăm într-un spaţiu exterior, trecător, limitativ, unde geografia şi istoria se împletesc inevitabil în buclele unui timp unidirecţional, fără de întoarcere, ancoraţi între nostalgii şi speranţe, între trecut şi viitor, între putinţă şi neputinţă. Pe de altă parte, suntem predestinaţi unei dezmărginiri şi eliberări a fiinţei noastre de toate clişeele impuse exterior si interior, dacă, prin trepte nebănuite, reuşim să găsim în noi înşine geografia...

Articole Atheneum: 

Adevărul care ne doare

În Evenimentul Zilei din 14 august a apărut un articol intitulat "Diasporă la kil" al lui Florian Bichir.

El ne vorbeşte despre două evenimente ce au avut loc pe Litoral. Primul, "News to Know: introducing democratic media to schools in Romania" sub egida Ligii Tinerilor Romani de Pretutindeni (LTRP) a avut loc la Eforie Sud, program iniţiat de Ambasada Statelor Unite ale Americii. În aceeaşi perioadă, la Mangalia a avut loc Simpozionul "Românii de pretutindeni", organizat de TVR Internaţional. Ziaristul deschide astfel o paralelă între două lumi, viitorul posibil, tinerii necontaminaţi de mentalitatea comunistă - şi trecutul, diasporenii cu ştate mai vechi îmbătrâniţi prin exil, pe care îi descrie astfel:

Articole Atheneum: 

Comments

Re: Adevărul care ne doare

Excelent articol !!
nimic mai greu decat sa te privesti cu obiectivitate in oglinda,si sa spui cu glas tare ce vezi....!!
Dar ca de obicei ,adevarul este ceva ....mai la mijloc....!
Quote:

Articolul domnului Bichir putea foarte bine să aibă ca subiect orice simpozion pe orice temă,

si cu orce nationalitate asi adauga eu ,caci cu mici exceptii comportamentele se aseamana

Martie - Zilele Babelor, Moşilor şi Mucenicii

În afară de sărbătoarea Marţişorului, primele zile ale lunii Martie au un statut special. Copiii, fetele şi femeile mai ales îşi alegeau una dintre aceste zile, numind-o "baba mea" şi o urmăreau cu atenţie, încercând să-şi prevestească viitorul an în funcţie de aspectul zilei: o "babă" însorită şi senină le anunţa un an bun şi liniştit. Dimpotrivă, o "babă" mohorâtă şi ploioasă, cu zăpadă chiar, însemna că va urma un an plin de necazuri şi de supărări. În această perioadă, vremea este la fel de instabilă, precum firea babelor. Mai mult în glumă decât în serios, alegerea unei "babe" se practică şi astăzi, mai ales de către copii şi tineri.

Articole Atheneum: 

Falsul destin

[img align=left]https://www.atheneum.ca/sites/test7.atheneum.ca/files/uploads/img44cb066f52170.jpg[/img]- " Ce-ai face dacă ai mai avea o singură zi de trăit?"

O singură întrebare, ca un blestem. Câte cuvinte sunt? Unul, două, trei, patru... Ce importanţă mai are? Totul se sfârşeşte în aceeaşi moarte inplacabilă. Acelaşi final unic căruia îi suntem cu toţii supuşi.
- " Ce-ai face dacă ai mai avea o singură zi de trăit?"

Cât de sec şi de absurd sună. Cât de groaznic şi terifiant. În primul rând panica. Teama. O singură zi. O singură zi cu toate cele 24 de ore ale...

Articole Atheneum: 

Legile Fizicii

... ca de exemplu, în cazul arcului mecanic.

Principiile fizice mecanice aplică în mod asemănător şi în acest caz. Arcul este de fapt un caz particular de bară metalică elastică. Forţa exterioară, numită presiune, este aplicată perpendicular pe bară, făcând-o să se deformeze elastic, adică provizoriu. Această deformare produce în interiorul barei tensiuni, care tind să contracareze presiunea aplicată. Dispariţia presiunii face ca bara să revină în poziţia iniţială. În cazul în care intensitatea presiunii exterioare este mai mare decât suma tensiunilor interioare, bara se deformează permanent, nemairevenind la poziţia iniţială după dispariţia presiunii aplicate. Acelaşi fenomen are loc dacă presiunea este menţinută timp îndelungat; vorbim în acest caz de "oboseală". Efectul pe care îl are presiunea depinde direct de indicele de elasticitate al materialului din care este făcută bara. Repetarea acestui proces va duce, eventual, la deformarea plastică a barei şi, în final, la ruperea ei. De ce unii oameni doresc să rupă toate barele întâlnite în cale, necesită o explicaţie mai largă, şi va face obiectul altei prelegeri.

S-a observat, pe cale experimentală, că dacă folosim două bare în loc de una singură, puse paralel una de cealaltă, mărimea presiunii poate fi mărită, fără a produce deformarea permanentă. într-adevăr, intensitatea forţei poate fi mărită cu fiecare nouă bară pusă în sistem. Aşa a apărut arcul mecanic, un sistem de bare care repartizează forţa exterioară în mod proporţional pe fiecare element compo­nent, numit spiră.

Articole Atheneum: