| Nae Ionescu metafizicianul | Gheorghe Bogdan |
| Întâmplări din ultima vreme | Gaşpar Rogoz |
| Smocul descântat | Ina Simona Cârlan |
| V. Călătorie spre locul inimii | Redacţia Atheneum |
| Să nu dăm cu piatra... | Daniela Ginta |
| Regina Maria | Gheorghe Bogdan |
| Georg Friedrich Händel | Cătălin Ursu |
| Falsul destin | Sebastian Stoica |
| Quo Vadis? - Rubrica de analiza sociala | Marian Horeangă |
| Zamfir - un Maestru al naiului românesc... | Sebastian Stoica |
| Cornelia Păun Heinzel “De la partyurile... | Cornelia Păun |
| Prof. dr. Cornelia Păun Heinzel :... | Cornelia Păun |
| Prof. dr. Cornelia Păun Heinzel :... | Cornelia Păun |
| Chaïm Soutine | Maria Sava |
| Theodor Pallady | Maria Sava |
| FRIDA KAHLO | Maria Sava |
| POVESTEA UNUI DESEN | Maria Sava |
| GARABET IBRĂILEANU | Maria Sava |
| TITU MAIORESCU | Maria Sava |
| SPIRU HARET | Maria Sava |
Cornelia Păun Heinzel “De la partyurile din beci la Grădina din gunoi” sau „Gheșefturile unui președinte de bloc care n-are minte deloc” sau „Liber la furat !” în lumea a șaptea
-Acum putem fura cât vrem, chiar legal și nimeni să nu ne tragă la răspundere, nu numai să ciupim bani pentru mâncare, pentru îmbrăcăminte și pentru detergenți,...Read more
Prof. dr. Cornelia Păun Heinzel : Reviste culturale românești publicate în Australia
Secțiunea IV : Revista „Confluențe literare” - un fenomen literar, nu numai o revistă, din ciclul „Istoric al publicațiilor literare românești din străinătate”
Personalitățile culturale...Read more
Prof. dr. Cornelia Păun Heinzel : Publicații românești în U.S.A. din ciclul „Istoric al publicațiilor românești din străinătate”
Secțiunea lII : Considerații privind publicația online “CLUBUL PRESEI TRANSATLANTICE” / “ THE TRANSATLANTIC PRESS CLUB“
...Read more
Considerat de la bun început un maestru al picturii, Chaïm Soutine a rămas un mare necunoscut, cea mai mare parte a operei sale fiind prin colecții particulare. A refuzat cu obstinație să expună, nu din falsă modestie, ci, purși simplu, din cauza unei stări de anxietate care îl stăpânea și îl determina să-și distrugă lucrările mai vechi. Excepție a fost participarea la Expoziția Artei Independente din 1937. A fost o personalitate extrem de sensibilă și la fel de tainică precum Pontormo.
Copil rebel și...Read more
”Singur cu mine însumi mă desenez într-o oglindă ca o natură moartă.”
(Theodor Pallady)
Personalitatea lui Theodor Pallady a fost și rămâne una dintre cele mai greu de descifrat chiar și pentru cei din anturajul lui apropiat. Autoportetele lui arată chipul unui ascet lucid cu privirea tăioasă, inteligentă și sarcastică. Discret, rezervat cu un aer nobiliar de distincție elegantă și glacială de natură să-i îndepărteze pe inoportuni. De trei ori a refuzat să fie propus pentru Legiunea de onoare...Read more
Magdalena Carmen Frida Kahlo Calderon a văzut lumina zilei în data de 6 iulie 1907, în Coyocan, o suburbie a oraşului Mexico. Tatăl său Karl Wilhelm Kahlo, fotograf profesionist, era originar din Pforzheim, în Baden-Wurttemberg, Germania, membru al unei familii de giuvaiergii renumiţi. Încă din tinereţe, s-a autoexilat în Mexic unde şi-a schimbat numele şi s-a căsătorit cu tânăra mexicană Maria Cardena care moare la naşterea primului copil. Se recăsătoreşte cu Matilde Calderon y Gonzales, fiica unui general spaniol, cu ascendenţă indiană. Din...Read more
Între august 1826 și aprilie 1827, Caspar David Friederich a fost vizitat la Dresda de poetul Wassilij Andrejewitsch Shukowski. În urma discuțiilor pe care le-au avut au pus la cale un proiect: să picteze pe hârtie transparentă cu o muzică în fundal și pe lună plină. În urma acestei experiențe a rămas un singur desen - o alegorie muzicală în care sunt ilustrate corespondențele dintre muzică și pictură - desen care i-a fost dăruit marii ducese Alexandra Feodorovna cu o dedicație pentru tânărul țarevici Alexandru. Prima compoziție simboliza ”Muzica profană” și într-o scrisoare din 9...Read more
Personalitate marcantă în cultura română, Garabet Ibrăileanu a văzut lumina zilei într-o familie de armeni, la 23 mai 1871 în oraşul Tg. Frumos. La vârsta de 5 ani rămâne orfan de mamă, al cărui chip îl evocă mai târziu în romanul „Adela” (1933) şi în „Amintiri din copilărie şi adolescenţă” (apărut postum în 1937). În 1887 se stinge din viaţă şi Teodor Ibrăileanu, tatăl scriitorului. Marcat de pierderea părinţilor, pe fondul unei sensibilităţi accentuată de sărăcia în care trăia, copilul visător încă mai...Read more
„Au prezentul nu ni-i mare?” se întreba poetul Mihai Eminescu în urmă cu 140 de ani, cătând cu nostalgie către prăfuitele cronici şi către glorioasele figuri de cărturari care lăsat-au urmaşilor semn de trecere. Dezgustat de politicianismul timpului său, poetul trecea cu vederea faptul că momentul izvodirii sale în istoria neamului a coincis în mod fericit cu apariţia unei personalităţi providenţiale: Titu Maiorescu. Iată că în istoria acestui popor care se vaită de nefericitul destin hărăzit de zei, a existat acest om cu o structură lăuntrică anume...Read more
Visul noilor pedagogii este de a transforma şcoala într-un instrument de distrugere a societăţii, prin minciună şi ignoranţă.”
(Jean-Francois Revel, Cunoaşterea inutilă)
M-am convins de adevărul acestui citat în momentul în care am pus cuiva o întrebare: „Ce-ţi spune numele de Spiru Haret?” O privire lungă pe care a început să încolţească un zâmbet dispreţuitor: „Ce-ţi veni? Hm! E fabrica aia de diplome în care se dau 10000 de examene pe zi, din care au ieşit milioane de licenţiaţi, masteranzi,...Read more
Comentarii