Titluri din Revista Atheneum

Cartea 17 - Păcatele lui Lot
Scrisoare de Acasă - Noiembrie 2002
Cartea 19 - Credinţa ce aduce...
Domn şi mântuitor
Domnule comandant

Texte Noi din Cenaclul Literar

CÂND PROSTUL AJUNGE ÎN PAGINILE...
timp în timp adormit
sunt clownul
LEGENDA LEGENDELOR de CORNELIA PĂUN...
singurătate

Redactia va recomanda

   

Oamenii au fost dintotdeauna fascinați de posibilitatea de a vedea ideile în carne și oase. Când Dumnezeu s-a făcut om, cei care au recunoscut în apariția lui Hristos întruparea lui Dumnezeu s-au convertit total — pe viață și dincolo de moarte. Explicația forței acestei convertiri stă în faptul că realitatea fizică a divinității este întotdeauna mai puternică decât orice teorie intelectuală a zeului ascuns. După creștinism, întruparea a devenit o metodă a filozofiei. Estetica, epistemologia au tins să devină aplicații ori explicații ale întrupării. Goethe, de pildă, desconsidera înclinația romantică spre distrofia fizică prin injoncțiunea că geniul trebuie să aibă un trup pe potrivă (altfel nu e geniu). Iar în știința modernă a naturii, faptul de a da un trup în lumea fizică ideilor din lumea minții și corelațiilor lor stabilite prin ecuații este o metodă a științei și o realitate a tehnologiei....
   

Carte. „Bucureşteni risipiţi“. Despre evadarea din „raiul“ comunist

Cunoscut deja publicului românesc ca autor al unei cărți fermecătoare al cărei subiect este familia sa („Familia Casassovici. 1810-1876, cinci generații în România“), Dan Casassovici, urmaşul unor industriași importanți din perioada interbelică, deposedaţi de toată averea de către comunişti, „recidivează“ cu „Bucureșteni risipiți. Am plecat care, când și cum am putut“.

„Bucureșteni risi­piți“ este o carte din care omul zilelor noastre poate înțelege de ce au plecat din România generații de tineri care ar fi putut forma, în împrejurări istorice favorabile, acea clasă de mijloc, întreprinzătoare, harnică și onestă, a cărei lipsă o simțim astăzi cu atâta acuitate.

 
   

George Bacovia portret

BACOVIA, George (4.IX.1881, Bacău – 22.V.1957, Bucureşti), poet. Este al patrulea dintre cei opt copii ai Zoiţei (n. Langa) şi ai lui Dimitrie Vasiliu, comerciant. Prin tată, Bacovia se trăgea dintr-o veche familie boierească (Mustea), atestată pe vremea lui Ştefan cel Mare.

Studii, boli și slujbe

Urmează primele patru clase gimnaziale la Şcoala Domnească din oraşul natal, apoi — începând din 1894 – este înscris la Gimnaziul „Principele Ferdinand”. Încheie studiile liceale în 1903, după ce trecuse prin Liceul Militar din Iaşi şi prin cel din Bacău. Are, printre profesori, pe G. Ibrăileanu (română, clasa a V-a), Dimitrie Nanu (română, clasa a Vl-a) şi D. D. Pătrăşcanu (istorie). Se distinge la desen şi muzică.

În octombrie 1903 se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi, după multe amânări, exmatriculări, reprimiri, reuşeşte să capete diploma de licenţă la Iaşi, în noiembrie 1911, în aceeaşi lună fiind admis în Colegiul de avocaţi din judeţul Bacău. Nu exercită însă profesiunea. În 1912 este suplinitor în şcoli

...
   

O serie de credinţe şi superstiţii publicate în revista de folclor „Şezătoarea“ arată cât de mare era simbolistica păsărilor, insectelor sau animalelor în viaţa locuitorilor din Moldova şi Muntenia. Credinţele românilor au fost o temă preferată a publicaţia „Şezătoarea“, revistă de folclor cu apariţie la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX. Într-un număr al publicaţiei din 1901, directorul Artur Gorovei face o sinteză a superstiţiilor culese din judeţele Suceava, Iaşi, Tutova (Vaslui şi o parte din Galaţi), Dolj şi Teleorman.

Credinţele românilor au fost o temă preferată a publicaţia „Şezătoarea“, revistă de folclor cu apariţie la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX. Într-un număr al publicaţiei din 1901, directorul Artur Gorovei face o sinteză a superstiţiilor culese din judeţele Suceava, Iaşi, Tutova (Vaslui şi o parte din Galaţi), Dolj şi Teleorman. eză a superstiţiilor culese din judeţele Suceava, Iaşi, Tutova (Vaslui şi o parte din Galaţi), Dolj şi Teleorman.   ...
   

Cinematografe din vechiul Bucureşti I

Sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec al XX-lea: primele proiecţii cinematografice

Primele demonstraţii de cinematograf la Bucureşti au fost oferite gratuit trecătorilor indiferenţi în vitrina ziarului de limbă franceză „L’Indépendance Roumaine”. Puţin mai târziu, aceleaşi filme au fost proiectate în exterior, pe faţada casei Török din Piaţa Teatrului Naţional. Printre reclame luminoase, se intercalau primele filme scurte ale fraţilor Lumière, după cum povesteşte Constantin Beldie în cartea lui “Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti”. Se întâmpla la sfîrşitul lunii mai 1896.
   

La moartea lui Nick Sava

REGRETE ETERNE

din partea foştilor colaboratori şi prieteni


...
more
-A A +A

Ultimele Ştiri

Arhiva lunară site Atheneum