| Câteva vorbe despre sărbătorile de... | Magdalena Motz |
| Cuvântul redactorului şef | Nick Sava |
| Naşterea Domnului | Redacţia Atheneum |
| Autobiografie | Redacţia Atheneum |
| Un alt fel de poveste de Crăciun | Angela Daniela Țapu |
| Transhumanţă | Nick Sava |
| Gânduri de Crăciun | Sebastian Stoica |
| Septembrie - Sara pe uliţă - Nick Sava | Nick Sava |
| Fii luminii | Administrator |
| Noroiul | Nick Sava |
| Cornelia Păun Heinzel : Publicații... | Cornelia Păun |
| Chaïm Soutine | Maria Sava |
| Theodor Pallady | Maria Sava |
| FRIDA KAHLO | Maria Sava |
| POVESTEA UNUI DESEN | Maria Sava |
| GARABET IBRĂILEANU | Maria Sava |
| TITU MAIORESCU | Maria Sava |
| SPIRU HARET | Maria Sava |
| VASILE PÂRVAN | Maria Sava |
| CELOR CARE UITĂ | Maria Sava |
Cornelia Păun Heinzel : Publicații românești în U.S.A. din ciclul „Istoric al publicațiilor românești din străinătate”
Secțiunea lII : Considerații privind publicația online “CLUBUL PRESEI TRANSATLANTICE” / “ THE TRANSATLANTIC PRESS CLUB“
“...Read more
Considerat de la bun început un maestru al picturii, Chaïm Soutine a rămas un mare necunoscut, cea mai mare parte a operei sale fiind prin colecții particulare. A refuzat cu obstinație să expună, nu din falsă modestie, ci, purși simplu, din cauza unei stări de anxietate care îl stăpânea și îl determina să-și distrugă lucrările mai vechi. Excepție a fost participarea la Expoziția Artei Independente din 1937. A fost o personalitate extrem de sensibilă și la fel de tainică precum Pontormo.
Copil rebel și...Read more
”Singur cu mine însumi mă desenez într-o oglindă ca o natură moartă.”
(Theodor Pallady)
Personalitatea lui Theodor Pallady a fost și rămâne una dintre cele mai greu de descifrat chiar și pentru cei din anturajul lui apropiat. Autoportetele lui arată chipul unui ascet lucid cu privirea tăioasă, inteligentă și sarcastică. Discret, rezervat cu un aer nobiliar de distincție elegantă și glacială de natură să-i îndepărteze pe inoportuni. De trei ori a refuzat să fie propus pentru Legiunea de onoare...Read more
Magdalena Carmen Frida Kahlo Calderon a văzut lumina zilei în data de 6 iulie 1907, în Coyocan, o suburbie a oraşului Mexico. Tatăl său Karl Wilhelm Kahlo, fotograf profesionist, era originar din Pforzheim, în Baden-Wurttemberg, Germania, membru al unei familii de giuvaiergii renumiţi. Încă din tinereţe, s-a autoexilat în Mexic unde şi-a schimbat numele şi s-a căsătorit cu tânăra mexicană Maria Cardena care moare la naşterea primului copil. Se recăsătoreşte cu Matilde Calderon y Gonzales, fiica unui general spaniol, cu ascendenţă indiană. Din...Read more
Între august 1826 și aprilie 1827, Caspar David Friederich a fost vizitat la Dresda de poetul Wassilij Andrejewitsch Shukowski. În urma discuțiilor pe care le-au avut au pus la cale un proiect: să picteze pe hârtie transparentă cu o muzică în fundal și pe lună plină. În urma acestei experiențe a rămas un singur desen - o alegorie muzicală în care sunt ilustrate corespondențele dintre muzică și pictură - desen care i-a fost dăruit marii ducese Alexandra Feodorovna cu o dedicație pentru tânărul țarevici Alexandru. Prima compoziție simboliza ”Muzica profană” și într-o scrisoare din 9...Read more
Personalitate marcantă în cultura română, Garabet Ibrăileanu a văzut lumina zilei într-o familie de armeni, la 23 mai 1871 în oraşul Tg. Frumos. La vârsta de 5 ani rămâne orfan de mamă, al cărui chip îl evocă mai târziu în romanul „Adela” (1933) şi în „Amintiri din copilărie şi adolescenţă” (apărut postum în 1937). În 1887 se stinge din viaţă şi Teodor Ibrăileanu, tatăl scriitorului. Marcat de pierderea părinţilor, pe fondul unei sensibilităţi accentuată de sărăcia în care trăia, copilul visător încă mai...Read more
„Au prezentul nu ni-i mare?” se întreba poetul Mihai Eminescu în urmă cu 140 de ani, cătând cu nostalgie către prăfuitele cronici şi către glorioasele figuri de cărturari care lăsat-au urmaşilor semn de trecere. Dezgustat de politicianismul timpului său, poetul trecea cu vederea faptul că momentul izvodirii sale în istoria neamului a coincis în mod fericit cu apariţia unei personalităţi providenţiale: Titu Maiorescu. Iată că în istoria acestui popor care se vaită de nefericitul destin hărăzit de zei, a existat acest om cu o structură lăuntrică anume...Read more
Visul noilor pedagogii este de a transforma şcoala într-un instrument de distrugere a societăţii, prin minciună şi ignoranţă.”
(Jean-Francois Revel, Cunoaşterea inutilă)
M-am convins de adevărul acestui citat în momentul în care am pus cuiva o întrebare: „Ce-ţi spune numele de Spiru Haret?” O privire lungă pe care a început să încolţească un zâmbet dispreţuitor: „Ce-ţi veni? Hm! E fabrica aia de diplome în care se dau 10000 de examene pe zi, din care au ieşit milioane de licenţiaţi, masteranzi,...Read more
„Nu e altă glorie decât aceea de a-ţi da viaţa pentru alţii”. Citind azi această frază, aproape că pare lispsită de sens. Te întrebi din ce aluat a fost plămădit cel care, deasupra oricărui individualism, deasupra oricărei mărginiri, neţinând cont de politica îngustă a celor vremelnic aflaţi în fruntea ţării, avea un asemenea ideal de viaţă. Azi, când scriitorul se revoltă şi spune că nu va mai scrie, când actorul acuză şi refuză să se mai urce pe scenă, când profesorul se răzbună apelând la jumătăţi de măsură, când individul creator, în...Read more
Din ciclul: ”afară e vopsit gardul, înăuntru-i leopardul...” J
Citind următoarea rețetă (din cartea lui Alex Ștefănescu) care asigură gloria eternă oricărui aspirant către culmile Parnasului, m-a dus gândul la vremea când mă jucam și eu de-a corectorul în redacția unei reviste. Transpiram rece și mă luau fiorii când îmi venea rândul să corectez fragmente dintr-un roman intitulat ”Renata”. Cartea era deja publicată, dar autorul ținea cu tot dinadinsul să ne introducă și pe noi, pifanii, în lumea rarefiată a...Read more
Comentarii