Revista Atheneum

O cheamă Elis. Elis de la Elisabeta. Și are chip întocmai de înger. Ovalul feţei  cu pielea fină, palidă, ochii mari, rotunzi, de culoarea alunei verzi, pletele blonde, de culoarea mierii, ce-i atârnă până spre coapse toate împreună te fac să crezi că acum a coborât din tabloul lui Bouguereau. doar aripile îi lipsesc.

Agaţată de bara de metal a bazinului de înot, se uită  fix la micile valuri făcute de mişcarea corpului ei filiform. Privirea pierdută în ape e semn că Elis gândeşte. Brusc prinde cu mâna glezna fină pe care o aduce sub bărbie....Read more

"În iubire nimeni, nimeni
nu-şi ţine cuvântul.
Veşnic strâns îmbrăţişat
te-a ţinea numai pământul."

(L.Blaga)

Eileen trage cu nesaţ din ţigară, cu ochii pierduţi în gol. Nu poate să-şi accepte nicicum soarta.În ultima vreme, tot mai des, îşi îneacă necazul în alcool. Alcoolul şi ţigara sunt singurele plăceri care-o mai ţin în viaţă...

Şi toate i se trag din copilărie. Avea doar 4 ani când Edna, mama sa, fugise cu un antreprenor de pompe funebre, falimentar....Read more

”N-au purces ele, Doamne, ale tale nave să călătorească mai devreme decât ceea ce gândul meu, prin dezastrul acestei cărți, a obținut.”

(Cartea neliniștirii, Bernardo Soares)

Fernando Pessoa a scris mult atât în portugheză, limba lui maternă, cât și în engleză nutrind în sinea lui,  ca orice  mare scriitor, dorința  de a primi premiul Nobel. În 13.01.1935, îi scria lui Casais Montero: ”Nu mă gândesc nicidecum la Caeiro, la Ricardo Reis sau la Alvaro de Campos....Read more

”Apollonios era precum soarele

Lucind dinspre Tyana

A fost trimis din ceruri

Durerea să ne-o potolească”

(inscripție pe o piatră care a făcut parte dintr-un altar, aflată acum la muzeul din Adana)

În primul secol al erei noastre, pe fondul noii expansiuni a  Imperiului Roman, un profet împreună cu un mic grup de discipoli străbătea imperiul de la un capăt la celălalt propovăduind virtuți ce...Read more