Texte din Cenaclul Literar

Dar

Dar

Atlanţii cu plete de alge
mi-au invadat visele
să-mi aducă în dar,
în fulguraţii de har
şi de coşmar
o mare
chemare:
mă îmbiau s-ascult,
în al mării tumult,
sub clopotele meduzelor,
glasul tainic al muzelor,
din adâncul mărilor,
unde murmura de mult
Cântarea Chemărilor

Cenaclu Literar: 

păcatul meu cel mare

păcatul meu cel mare
este de a fi fost scrisă
lângă tine
căutându-ţi
peste veac
imaculata mireasmă a mâinilor
mimând aceleaşi gesturi
indescifrabile
arabescuri
de pe Planeta Viselor cuminţi
printre pisici şi orătănii
nemuritoare
împletind
basme
la nesfârşit
în dimineţile noastre
secrete
precum albastrul
geamăn din priviri...

păcatul meu cel mare
este
c-adorm
şi-acum
sub icoana ta

iar lângă uşa
plânsă,
stă
mama mea

Cenaclu Literar: 

Ucenicie de ziarist

E grea munca de ziarist. Mi-am dat seama imediat după ce mi-am făcut intrarea la un cotidian nu tocmai de prima mână - dar cu pretenţii. Până spre seară mi-am cam dat seama, cu tot spirtul meu de auto-confidenţă, că nici nu am stofă de jurnalist. Dar să o iau de la început.

Cenaclu Literar: 

sonată pentru oboi şi pian

sonată pentru oboi şi pian-
ca o pasăre trec prin al vieţii cearcăn.
cineva-o remuşcare,poate
aleargă după a mea umbră... o cloşcă flămândă ciuguleşte clipele de pe cadran.
mai repede, mai repede!
s-ar putea la trecere, să mă ajungă!
imaginile unor triviale tablouri rămân în urmă...
fum de ţigară,
profiluri fugare,
zbatere...amintiri, mixaj de rugăciuni ale ţărânii.

violonista intoarce pagina...

*

treceri:
coaja tăcerii acoperă innămolite drumuri
culorile iertării curg cu şoapte de îngeri,

Cenaclu Literar: 

NICK SAVA-„I had a Dream”

Sînt mai bine de trei decenii de cînd pastorul Martin Luther King a pronunţat aceste cuvinte: „I had a Dream”. Am visat... Pastorul a fost ucis de suprematiştii albi, dar visul lui nu a murit. Azi, negro-americanii sunt egali în drepturi cu cei albi. Unul din ei a devenit Preşedintele Statelor Unite. Nu numai că apartheidul, rasismul au fost interzise, dar populaţia Americii îi consideră pe concetăţenii lor de culoare, oameni care trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi.

Cenaclu Literar: 

*trag cu dinţii de-o coajă uscată de pâine

trag cu dinţii de-o coajă uscată de pâine
şi mă gândesc la ţăranul ce-şi ia coasa
şi taie capetele plecate
ale spicelor de grâu
fără să-i pese că şi oamenii
au capetele plecate în faţa morţii

moartea cuiva este foamea altcuiva

trag cu dinţii de-o coajă uscată de pâine
şi simt cum este să-ţi chiorăie maţele
de dragostea celuilalt
ce trece ca un bolovan de cocă
prin stomac

trag cu dinţii de-o coajă uscată de pâine
şi mă gândesc la sânii iubitei
ca două pâini rumene
înmuiate în lapte

Cenaclu Literar: 

Sălbatică nălucă-i amintirea

Sălbatică nălucă-i aminirea
Acelor clipe flămânzind prin vreme
Şi ţintuite-n trupul care geme,
Târât prin gări, să-şi vândă putrezirea.

Ce am făcut să mă dezbar de creme
Mânjind cu spaime gestul şi privirea ?
Ce am rostit ca să ascund uimirea
Rămasă-n joc de false teoreme ?

Încă mai trec printre zidiri străine.
Pe străzi murdare visul cade mut.
Din zeci de taine una mă reţine

La umbra ei cu zbor necunoscut :
Cum să înving în lupta mea cu mine,
Cum să-ntremez picioarele-mi de lut ?

2 noiembrie 2004

Cenaclu Literar: