Texte din Cenaclul Literar

Dialog

Am strigat de atatea ori, la cerul presarat cu
zbor, spune-mi Tata Univers,
unde, unde ai ascuns
aripa cu care zburam
unde tatucule, tata, ai ascuns motorasul cu care inaltam visele mele
pana la cer si mai sus.

dar nimeni nu mi-a raspuns...

am plecat abatut, cu hartiile din care facusem
avioane, mototolite, am pus capul in perna
si am plans...

N-am sa uit niciodata primul meu zmeu de hartie!

Zbura atat de sus, pana cand venise un inger rau
si mi-l facuse praf...

Am plans.

Cenaclu Literar: 

Gradele militare

Gradele militare

Prelucrare după "LA BLAGOVEŞTENII" de Mihail LUNGIANU ( prima snoavă )
din "RAMURI", ianuarie-februarie, 1943.
Repovestire în versuri, parodie.

Se dedică Mamei-Mariţa, spre veşnică pomenire, o ţigancă bătrînă cu ghioc, care m-a salvat de la moarte, cu ceaiuri de plante medicinale, după ce medicii s-au declarat neputincioşi în faţa unui icter negru şi m-au trimis acasă nevindecat, pradă morţii, cînd aveam doar 11 ani - Mama-Mariţa n-a avut numai ştiinţa tămăduirii, ci şi iniţiativa salvării mele.

Cenaclu Literar: 

pelerinul norilor

...au fost zile
când nu puteam deschide
ferestrele din mine
de teamă
să nu se prăbuşească Cerul

să nu se scurgă
prin carnea-mi
blestemată
nesfârşitul drum
al norilor

când numai tu iluminai troiţe
de pelerini rătăciţi
despletind tornade
disperării

Isus se-ncleşta de cruce
eu încă mai aud
cuiele ude cum se răsuceau
în formă de inimă

şi nu eram de-ajuns eu
să te port pe braţe
şi nu era de-ajuns

Cenaclu Literar: 

Atinselea

nimic nu ţine o veşnicie, nici veşnicia însăşi
omule, tu de ce te agăţi de viaţă
ca un copil de fusta mamei?
de ce nu vrei să mergi singur
spre îndepărtările lumii
spre marea întindere în care îngerii
au renunţat la aripi
şi se joacă atinselea cu dumnezeu?

întreb şi eu, nebăgând în seamă răspunsurile
care de care mai evidente
şi las savanţii să rumege toate cărţile
predecesorilor
ca nişte cârtiţe de birou

Cenaclu Literar: 

Sub talpa unui pantof

oameni şi oameni
ne întâlnim pe stradă
fără să ne mai aducem aminte vreodată
şi totuşi te gândeşti că dumnezeu este capabil
să ne asculte pe toţi
să ne privească să ne iubească
iar noi cel mai bine ştim să uităm
mergem indiferenţi
cu mâinile în buzunare
pe drumul nostru împrejmuit de ziduri înalte
din toată lumea asta atât de mare
am ales să ne privim în oglindă
să ni se usuce oasele într-o cutie de chibrituri
sângele s-a învechit îndeajuns în cupa inimii mele

Cenaclu Literar: 

Fluturaşul

Fluturaşul

Până ieri, ca-ntr-o clepsidră,
Stătea tristă o omidă.

N-a ştiut că-n miez de noapte,
Zânele, cu-albastre şoapte,

I-or aduce ca să zboare
Către cer şi către soare

Aripi cu nectar pe ele,
Praf de aur şi de stele.

Fluture cu zbor vrăjit
Visul ţi l-ai împlinit?

Cenaclu Literar: 

Rugă de primăvară

Primăvară, primăvară,
Te aştep de astă-vară,
Să dai florilor lumină
Iară mie viaţă plină.

Te-ai lăsat cam aşteptată
Cum se lasă mândra fată
Când drăguţul vrea să-i fure
Frăgezimea buzei mure.

Acum că te simt aproape,
Inima-i pian cu clape,
Ce îmi cânt-o partitură
Şi mă leagă de natură.

Haide vino! Te grăbeşte
Şi natura primeneşte.
Gâzele îţi vor prezenţa
Să-şi arate inocenţa.

Mugurii pe crengi te-aşteaptă
Să deschizi a vieţii poartă
Cu arome de flori dalbe,
Sute de culori în salbe.

Cenaclu Literar: