Texte Noi din Cenaclul Literar

Texte din Cenaclul Literar

nu închide uşile toate...


nu închide uşile toate
ci vindecă-mă
acestei seri
ploaia poartă gust sălbatic de sînge,
doar leagănul cerului mă dezmiardă
zălog nesomnului tu pătrunde
cand mări depărtînd
veni-vor supuse
de nicăieri

torentele cad prin burguri bolnave
umbrele trec prin pîntec povară
moartea să-mi nasc
de neunde
spre-de-din-doi
dinafară

azi fie-mi mantie şi mă-nfăşoară
şi-aruncă zăvorul
nins pînă ieri

...nu închide uşile toate
ci vindecă-mă
acestei seri...

Cenaclu Literar: 

Toamna

Darnica Toamnă
poartă-n plete
floarea-soarelui.
Umblă-n sat
să-i vada lumea:
gura ca merele,
ochii ca strugurii
şi
gutuile ca sanii.
S-a oprit în drum
să dea pomană
unui tanăr chipeş:
nişte mere,
niste struguri
şi
gutui.

Cenaclu Literar: 

Mereu, ...mereu

Mereu, ...mereu

La început de început
mă simţeam înger căzut
de-undeva, din galaxie
botezat în apă vie;
nu ştiam că mi-a fost dat
să fiu scăldat în păcat...
de atunci, neîncetat
m-aş fi vrut rebotezat,
însă îmi este tare greu
să mă nasc
mereu, ...mereu

Cenaclu Literar: 

Mesajul


 

Lumina scade, verzui-aurie, spre apus. Din răsărit coboară întunericul adînc, catifelat, al nopţii marţiene. Sateliţii se văd cu ochiul liber: două puncte mişcîndu-se aproape vizibil. Deasupra orizontului stelele încep să sclipească aşa cum numai într-o atmosferă rarefiată pot străluci. Sau pe Lună, unde atmosfera lipseşte cu desăvîrşire.

Cenaclu Literar: