Cornelia Păun Heinzel : “Treizeci de ani de la primul articol publicat într-un ziar“ Zilele acestea se împlinesc treizeci de ani de când mi-a fost publicat primul articol într-un ziar, în calitate de redactor colaborator. La vremea respectivă conduceam un institut de cercetare ştiinţifică bugetar, de stat - de la vârsta de 28 de ani, raritate în acea perioadă, în care toţi cu funcţii de conducere la stat, în acest domeniu aveau peste cincizeci de ani - şi eram cadru didactic la Universitate.Imediat ce mi-am propus acest lucru, m-am prezentat la sediul redacţiei ziarului, care se înfiinţase...Read more
Titluri din Revista Atheneum
NOUTĂŢI COMUNITARE - Valer Eugen Demian | Valer Eugen Demian |
Crăciun românesc | Adrian Munteanu |
Iepuraş mic şi urechiat | Administrator |
Ianuarie - Unirea la români | Nick Sava |
În care Păcală duce o ladă | Nick Sava |
Iepurele | Luminița Suse |
A 29-a zi: CULOAREA | Adrian Munteanu |
În lipsa personajelor | Redacţia Atheneum |
Interviu - Un minisat în mijlocul unei... | Adrian Munteanu |
I. Călătorie spre locul inimii | Redacţia Atheneum |
Texte Noi din Cenaclul Literar
CORNELIA PĂUN HEINZEL : TREIZECI DE ANI... | Cornelia Păun |
CORNELIA PĂUN HEINZEL : DICŢIONARUL... | Cornelia Păun |
ARTA MINIATURILOR ÎN ARMENIA | Maria Sava |
Mihai Eminescu, jurnalistul | Maria Sava |
Mihai Eminescu-câteva repere | Maria Sava |
Începutul iconoclasmului bizantin... | Maria Sava |
Leonardo da Vinci- primul mare... | Maria Sava |
BHAGAVAD-GITA | Maria Sava |
Cornelia Păun Heinzel : Peste un... | Cornelia Păun |
ISPRAVA DRACULUI | Maria Sava |
Articole recente publicate la Cenaclul Literar
I
În ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei, poporul armean a dat lumii o neprețuită cultură încă din zorii apariției sale, începând cu secolul al VII-lea î.e.n., când populația autohtonă din podișul Anatoliei, creatoare a civilizației Urartu, s-a amestecat cu triburile traco-frigiene venite din Balcani. După o tradiție antică rămasă de la Herodot, poporul armean ar fi urmașul și continuatorul frigienilor care s-au stabilit în Armenia. Emigrând din...Read more
”DICŢIONARUL FABULIŞTILOR CELEBRI din antichitate până astăzi, de pe întreg globul” de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel este o lucrare unică, care nu a mai fost realizată până în prezent, utilă istoriei literaturii universale, prin expunerea a aproape opt sute de fabulişti celebri din toate ţările lumii, din cele mai vechi timpuri, ca înţeleptul persan Bidpay, din Orientul antic, părintele poeziei religioase, morale şi didactice Hesiod -...Read more
Chiar dacă posteritatea îl celebrează de fiecare dată pe poetul Mihai Eminescu, activitatea sa jurnalistică ne descoperă şi un spirit polemist bine ancorat în realităţile vremii. Debutul său în presă a avut loc încă de pe vremea când era student la Viena, când, publică în revista Albina din Pesta, nr. 7/ 19 şi 9/21 din ianuarie 1870, articolul ”O scriere critică”. În acelaşi an, în revista Familia, tot din Pesta, publică ”Repertoriul nostru teatral”, semnat cu iniţiale. Încă din aceste articole ce aveau un conţinut cultural, dar se...Read more
Pentru unii dintre noi Eminescu există doar la 15 ianuarie şi la 15 iunie. De la adulare la ducerea în derizoriu există un întreg evantai de abordări. Astfel, întâlnim ”Poetul”, scris cu literă mare, ”Luceafărul poeziei românești” etc. -stereotipii moștenite din generație în generație prin gura unor dascăli leneși care nu au nici harul și nici dorința de a-i apropia pe tineri de poezie și de poetul care a pus limba română între albiile ei...Read more
Bizantinii considerau atât cuvântul cât și imaginea ca fiind două limbaje egale care puteau să exprime deopotrivă un unic mesaj. Pentru ei pictura era ca un discurs mut ce vorbea de pe pereți, căci eleniștii erau conștienți că fiecare limbaj se adresa unor simțuri diferite. Reversibilitatea și perfecta analogie a celor două limbaje se datorează faptului omul e dependent de simțuri și percepțiile pot deveni inteligibile doar prin mijlocirea simbolurilor – fie prin carte fie prin reprezentare iconografică. Iconoclaștii proclamau...Read more
”Orgoliul se naște din puțină știință, căci adevărata știință îl duce pe om la modestie. Știința puțină îi face pe oameni prezumțioși, în timp ce știința multă îi face modești, așa cum spicele goale își înalță spre cer capetele lor trufașe, în timp ce spicele pline se apleacă spre pământ, muma lor.”
(Leonardo da Vinci)
I
”La 23 aprilie 1519, când Leonardo se...Read more
”Bhagavad-gita” este un poem filozofic țesut pe tema unui episod din marea epopee Mahabharata, din cartea a VI-a, capitolele 25-42 și este atribuit lui Viasa, autorul întregii epopei. Eroul principal al epopei este Arjuna, unul dintre cei cinci fii ai regelui Panda. El are un rol esențial în lupta dintre cele două familii: cea a regelui Panda și cea a regelui Dhrtarastra care le-a uzurpat puterea. Întregul text se referă la dialogul pe care Arjuna îl poartă cu zeul Krișna, sub forma lui umană, care s-a alăturat...Read more
Cornelia Păun Heinzel : Peste un deceniu de “Şcoala Altfel“ – programul naţional al Ministerului Educaţiei
Zilele acestea, în multe unităţi de învăţământ din România s-a desfăşurat programul naţional al Ministerului Educaţiei, “Şcoala Altfel“, care se derulează...Read more
In illo tempore, Hermes, zeul iscusinței la greci și la egipteni, a primit o ofrandă de la unul din adepții săi, Aethalides, care spera să obțină cel mai mare dar pe care-l poate primi un muritor de la un zeu: nemurirea.
Mulțumit de darul primit, zeul l-a întrebat ce dorește în schimb:
„Nemurirea”, a răspuns Aethalides.
Zeul l-a privit descumpănit și i-a răspuns:
„-Fiule, cum să-ți ofer ceva ce nici eu nu am? La fiecare sfârșit de ciclu, chiar și noi, zeii, dispărem. Poate...Read more
Comentarii