Este greu a vorbi despre yoga în câteva fraze. Este greu a surprinde corect şi obiectiv toată complexitatea, frumuseţea şi bogăţia acestui sistem filozofic. Şi asta pentru că, în Occident mai ales, yoga este mai mult celebră decât cunoscută. Foarte mulţi sunt atraşi de caracterul mistic, ocult, supranatural al învăţăturilor sale. Foarte puţini sunt aceia care o practică şi o înţeleg aşa cum este ea în realitate: un mod de viaţă. Pentru unii, datorită ignoranţei, yoga este considerată ca fiind în legătură cu procedeele stranii ale fachirilor, pentru alţii yoga este un grupaj de reţete şi procedee magice care permit să se ajungă la fenomene uluitoare, pentru alţii yoga este doar o gimnastică acrobatică curioasă destinată fiinţelor dotate în mod excepţional şi înzestrate din naştere cu flexibilitate.

Yoga nu este o maşină, un tren sau un avion să te ducă la destinaţie dintr-o dată. Este o cale care se deschide încet, gradat şi este făcută să dureze pentru tot restul vieţii. De aceea orice practicant yoga trebuie să ştie şi să înţeleagă că această practică necesită dăruire, pasiune şi sacrificiu zilnic.

Poate apare surpinzător dar, în esenţă, yoga reprezintă un stil de viaţă. Pentru că te ajută, te sfătuieşte şi te îndrumă în a-ţi clădi şi trăi armonios viaţa. Pornind de la faptul că te sfătuieşte ce şi cum să mănanci, ce culori să îmbraci, cum să dormi, cum să te purifici fizic şi psihic şi terminând cu aspecte legate de aspiraţia, fervoarea şi căutarea lui Dumnezeu.

în limba sanskrită cuvântul yoga are mai multe semnificaţii: comuniune, contopire, fuziune, unire. Uniune intre om si Dumezeu. între esenţa ultimă a microcosmosului fiinţei umane şi esenţa ultimă Macrocosmică Universală. Adică dincolo de cuvântul propriu zis, de definirea specifică a Divinităţii. Poate fi Dumenzeu, poate fi Allah, poate fi Brahman, Iehova sau Ishvara. Dumenzeu este unul, unic, acelaşi. Indiferent cum vom căuta să-l denumim şi să-l încorsetăm noi prin gandirea noastră limitată.

Mai întâi, trebuie clarificat faptul că yoga nu este o religie. Nu exista religia yoghină. Există cea hindusă, cea buddhistă, specifice lumii orientale. Yoga este un sistem filozofic tradiţional, teoretic şi practic, apărut în India cu mii de ani în urmă pe baza experienţelor directe transmise până la noi în tratatul Yoga Sutras al lui Patanjali. Sau, aşa cum spunea Alexandru Simionescu în lucrarea sa "Yoga - gândire şi tehnici": " Yoga - metodă de disciplinare a trupului şi a minţii, pentru a junge la perfecţiune şi la unirea cu absolutul universal. Ca metodă, tehnicile yoga por fi folosite pentru orice sistem filozofic, întrucât yoga acceptă orice fel de religie, chiar si pe adepţii atei..."

Patanjali divide yoga în patru părţi:

... Bhakti Yoga (Yoga iubirii universale, a abnegaţiei şi a dăruirii faţă de Dumenzeu),
... Raja Yoga (Yoga fuziunii cu men-talul cosmic, vizând amplificarea puterii minţii, controlul energiilor mentale, trezirea celui de-al treilea ochi - Ajna Chakra),
... Jnana Yoga (Yoga fuziunii cu energiile superioare ale minţii, a trezirii şi amplificării puterii de discriminare) şi
... Karma Yoga (Yoga punerii la unison cu Dumenzeu prin activitate, în care rezultatul sau fructele acţiunii sunt consacrate Lui).

Pe lângă acestea mai există şi alte sisteme yoga care vizează şi ele acelaşi ţel: atingerea absolutului, desăvârşirea fiinţei umane. Acestea sunt:

... Hatha Yoga (Yoga fuziunii cu energiile telurice şi macrocosmice prin intermediul unor posturi fizice - asanas, echilibrarea polarităţilor fundamentale ale fiinţei - a energiilor Yang si Yin, stăpânirea cât mai perfectă a corpului fizic, redobândirea sau menţinerea sănătăţii, controlul cât mai deplin al energiilor vitale);
... Laya Yoga (Yoga fuziunii depline cu anumite sfere infinite de forţă în rezonanţă, prin intermediul anumitor sunete imitative, cu diferitele energii subtile ale Universului);
... Tantra Yoga (Yoga expansiunii extreme a câmpului conştinţei care utilizează o gamă complexă de procedee şi tehnici, integrand printre altele activitatea sexuală în scopul accelerării evoluţiei spirituale prin transmutarea şi sublimarea potenţialului creator sexual, atât la bărbat cât şi la femeie);
- Kundalini Yoga (Yoga trezirii si orientării ascendente a energiei colosale ce există în stare latentă la baza coloanei vertebrale);
... Yantra Yoga (Yoga fuziunii telepatice cu anumite energii sau sfere de forţă ale Universului prin intermediul anumitor desene geometrice special concepute si revelate pentru aceasta).

în yoga există două prime etape esenţiale ce integreză aspectele morale şi etice într-un mod foarte riguros: Yama si Nyama. Din persepctiva integrării fiinţei în armonia universală, nerespectarea acestor etape face ca ulterior yoghinul să nu poată evolua spiritual într-un mod corespunzător.

... Prima etapă - YAMA - reprezintă reguli ce conduc la armonizarea relaţiilor între om şi toate fiinţele şi implică cinci abţineri care se aplică acţiunilor, intenţiilor, cuvintelor:

... Ahimsa (non-violenţa, dragostea). Daca iubesti nu poti răni pe nimeni şi nimic în jurul tău.

... Satya (adevărul). întotdeauna trebuie să spunem adevărul, ceea ce nu este uşor. Adeseori suntem puşi în situaţii în care minţim. Şi când minţim, ne pierdem pacea interioră, verticalitatea şi curajul. Ne pierdem încrederea celorlalţi. De aceea trebuie să urmărim a spune mereu adevărul, dar cu o precizare: "Nu răni pe ceilalţi cu adevărul tău, precum i-ai tăia cu un cuţit. Spune întotdeauna adevărul cu dragoste."

... Asteya (non-furtul). Este de asemenea foarte greu sa nu furi, atunci când a fura implică mai mult decât o acţiune, ca de exemplu cea de a-i fura cuiva ceasul. Putem fura multe "lucruri" într-un mod care ne face sa nici nu ne dăm seama de acţiunea noastră. Asta înseamnă să nu luăm niciodată nimic din ceea ce aparţine de drept altcuiva. Aceasta se referă nu numai la obiecte materiale, dar si la furtul ideilor, al oportunităţilor, speranţelor si bucuriei celorlalţi.

... Brahmacharya (continenţa, fo-calizarea spirituală). Brahma înseamnă Supremul, Dumenzeu, iar charya înseamnă mişcare. Brahmacharya înseamnă deci a fi direcţionat catre Dumenzeu. Persoana care se gândeşte la Dumenzeu nu are timp să se mai gândească la altceva. îşi direcţionează întreaga energie către lucrurile divine.

... Aparigraha (non-posesivitatea, mo-destia) înseamnă să nu acumulăm bunuri, să strângem şi să folosim numai ceea ce ne este necesar să traim. Cel care are multe averi are şi multe griji. Ne naştem fără a avea nimic şi când plecăm din această lume lăsăm totul în urmă. Non-acumularea înseamnă de asemenea să le lasăm celor dragi libertate de mişcare şi acţiune, să nu îi ţinem forţat lângă noi. în puterea de a-i lăsa pe ei să plece constă de fapt libertatea nostră.

Cea de-a doua etapa - NYAMA - se referă la organizarea vieţii interioare, sunt reguli ale disciplinei individuale. Acestea sunt:

... Saucha (purificarea) care se refera nu atât la purificarea exterioară cât la cea interioară. Hainele nostre, corpul nostru şi mai ales gândurile şi sentimentele noastre trebuiesc să fie pure, curate, luminoase. Pentru evoluţia noastră spirituală este important sa ne găsim companie în persoanele care manifestă o influenţă pozitivă asupra noastră, care au un nivel spiritual ridicat si care ne pot ajuta prin înţelepciunea lor.

... Santosa (mulţumirea). Mulţumirea este cea mai însmnată bogăţie pe care o putem avea. Trebuie să fim hotărâţi să transformăm în bine orice ni s-ar întâmpla, fiind mereu mulţumiţi de oameni şi de evenimente.

- Tapas (austeritatea, auto-controlul, auto-disciplina). în viaţă, când întâlnim obstacole si adversităţi nu trebuie sa cedăm niciodată. Dimpotrivă, trebuie să ne continuăm calea cu şi mai multă determinare. Practica continuă, cu disciplină, perseverenţă şi pasiune reprezină cheia succesului. Tapas înseamnă a fi mereu în aceeaşi stare sufletească, să nu ne pierdem nici o clipă pacea interioară, indiferent dacă suntem fericiţi sau nefericiţi, indiferent dacă cineva ne spune cuvinte plăcute sau ne jigneşte. Acesasta este starea de echilibru interior. Aspecte ca foame, frig sau faimă nu sunt relevante, ele nu au valoare pentru un practicant yoga.

... Svadhyaya (studiul) reprezintă educarea sinelui. Reprezintă studiul asupra unui subiect care este baza sau cauza tuturor celorlate subiecte sau acţiuni şi care el însăşi numai are nici o altă cauză. Pentru un yoghin, svadhyaya înseamnă studierea textelor tradiţionale spirituale, sacre, care vorbesc despre practica yoghină, despre eliberare şi despre Dumenzeu.

... Ishvarapranidhana (adorarea lui Dumnenzeu). Aveţi încredere în voi, în învăţătorul vostru spiritual, în calea pe care mergeţi, în Dumnenzeu. încrederea vă va aduce iubire, fericire şi inspiraţie.

Cea de-a treia etapă ASANAS (posturile corporale) realizează vibraţia sau punerea la unison cu aspectele specifice, binefăcătoare ale macrocosmosului. Prin asanas se urmăreşte obţinerea echilibrului bioenergetic, prin anumite tehnici specifice de priză de conştiinţă a structurii energetice a fiinţei. Asanas-urile reprezintă deci a sta într-o anumită poziţie, fără a mişca pentru o durată mare de timp. Atunci când ne mişcăm, întrerupem procesul de concentrare şi conştientizare a circulaţiei energiilor prin fiinţă. Dacă corpul ne este agitat, într-o continuă mişcare, înseamnă ca la fel ne este şi spiritul ceea ce nu ne va ajuta în practica yoga.

Cea de-a patra etapă a sistemului yoga al lui Patnjali este PRANAYAMA sau tehnicile yoghine de ritmare a suflurilor vitale, prin care se conştientizează energia subtilă universală Prana (forţă vitală, vitalitate) şi se urmăreşte realizarea stării de echilibru la nivelul energiilor psihomentale prin anumite tehnici speciale de control a suflurilor.

Cea de-a cincea etapă este PRATYAHARA - retragerea atenţiei în sine, resorbirea în sine a tuturor simţurilor. Ea încearcă cunoaşterea obiectului fără ajutorul simţurilor (este doar o tentativă de viziune a obiectului de către subiect). Ca şi yoghin, trebuie să ne putem introverti sau extroverti în orice moment, după cum dorim. Conştiinţa unui yoghin este permanent alertă şi gata să reacţioneze în orice situaţie dacă este cazul.

Cea de-a şasea etapa este DHARANA - concentrarea, care urmăreşte cunoaşterea momentană a obiectului prin absenţa Eului (viziune parţială a obiectului, cu anumite interferenţe). Ea reprezintă abilitatea de a ne focliza atenţia asupra unui anumit obiect pentru o durată mare de timp.

Ce-a de-a şaptea etapă a sistemului este DHIANA - meditaţia, prin care se realizează cunoaşterea totală a obiectului graţie ştergerii Eu-lui iluzoriu (viziunea obiectului fără interferenţa mentală a Ego-ului). Meditaţia se referă la stadiul în care mintea dispare, ea devine şi se identifică cu obiectul concentrării. Nu putem învăţa meditaţia, asa cum nu putem învăţa cum să dormim. Starea de somn apare când corpul nostru este relaxat şi liniştit. Meditaţia apare când mintea ne este liniştită. în meditaţie nu există imaginaţie, imagini, pentru că acestea sunt un produs al intelectului. în momentul în care mintea ne este linştită şi Ego-ul încetează să mai existe, lumina Divină ne cuprinde inima şi devenim una cu Dumnenzeu.

Ultimul nivel este SAMADHI - sau faza cunoaşterii Sinelui - Esenţă, care conferă cunoaşterea absolută prin fuziune directă între esenţa ultimă a microcosmosului fiinţei nostre şi esenţa absolută, infinită a Macrocosmosului Divin. Cunoscătorul, cunostinţele si obiectul cunoaşterii devin una. Constiinţa yohinului îşi găseşte liniştea şi pacea eternă - el este eliberat. în această stare orice dualitate dispare. Nu este nici zi, nici noapte, nici întuneric, nici lumină. Totul este una în Sinele Esenţă. Acestă unire, această uniune cu Dumenzeu reprezintă ţelul supreme în yoga.

în speranţa că aţi reuşit să parcurgeţi cu interes şi cu atenţie aceasta mica prezentare a ceea ce înseamnă yoga, vreau să menţionez că nu aţi văzut aici decât vârful icebergului, că nu v-am deschis decat o mică uşă catre frumuseţea, bucuria şi linştea pe care o veţi găsi urmând această cale. Eu am facut primul pas pentru voi. Depinde de fiecare daca are curajul, motivaţia si pasiunea de a merge mai departe.

Sebastian Stoica