Către cititoriu

Începutul ţărilor acestora şi a neamului moldovenesc şi muntenesc şi câţi sânt în ţările ungureşti cu acest nume Români până astăzi, de unde sunt şi din ce seminţie, de când şi cum au descălecat aceste părţi de pământ, a scrie multă vreme la cumpănă au stătut cugetul nostru.

Să încep osteneala aceasta după atâtea vacuri dela descălecatul ţărilor cel dintâi de Traian, împăratul Râmului, cu câteva sute de ani preste mie trecute, se sparie gândul. A lăsa iarăş nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o seamă de scriitori, este inimii durere.

Biruit-au gândul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor şi seminţie sânt lăcuitorii ţării noastre Moldovei şi Ţării Munteneşti şi Românii din ţările ungureşti, cum s'au pomenit mai sus, că tot un neam şi odată descălecaţi sânt; de unde sunt veniţi strămoşii lor pre aceste locuri, subt ce nume au fost întâi la descălecatul lor şi de când s'au osebit şi au luat numele acesta de acmu Moldovan şi Muntean, în ce parte de lume este Moldova, hotarele ei pre unde au fost întâi, ce limbă ţin şi până acmu, cine au lăcuit mai nainte de noi pe acest pământ şi subt ce nume, scot la ştirea tuturor, cari vor vrea să ştie neamul ţărilor acestora....

Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-şi dăruiască, după aceste cumplite vremi a anilor noştri, cândva mai slobode vacuri, între care, pe lângă alte trebi, să aibi vreme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă: că nu este altă, şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pre ziditorul nostru Dumnezeu; cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui către noi bunătăţi; cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelegem minunate şi vecine faptele puterii Lui, ea face fericită viaţa, ea nemuritoriu agoniseşte nume. Numai Mântuitorul nostru Domnul şi Dumnezeu Hristos ne învaţă zicând: "...cercaţi Scripturile". Scriptura depărtate lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acele trecute vremi să pricepem cele viitoare.

Ceteşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.

Miron Costin (1633-1691)
(De neamul Moldovenilor, către 1675)