A inceput ca functionar in administratie si traducator notarial. A descoperit Romania dupa ce a citit literatura lui Eliade, pe care s-a si apucat s-o traduca in spaniola. Joaquín Garrigós este, de la inceputul lui februarie, noul director al Institutului Cervantes din Bucuresti.

Ati ajuns acum doua saptamini, dar sinteti deja foarte familiar cu peisajul cultural romanesc si vorbiti bine romaneste. Care au fost primele experiente pe care le-ati avut cu aceasta cultura?

Primul contact a fost cu limba romana. Doream sa ma specializez in domeniul lingvisticii romanice si romana era singura limba romanica pe care n-o cunosteam. Primul meu interes a fost, deci, pur si simplu lingvistic; pe urma, limba m-a dus si la literatura.

De ce Romania? Ce v-a atras la aceasta tara? Dincolo de latinitate, exista o componenta balcanica si una est-europeana in peisajul de aici, iar acestea fac Romania foarte diferita de alte tari latine.

Precum tocmai v-am spus, a fost caracterul singular al limbii romane intre celelalte limbi ale familiei romanice. Evident, aceste componente pe care le pomeniti si dvs. si care deosebesc Romania de celelalte tari m-au atras in mod deosebit.

"Ce m-a izbit a fost Mircea Eliade"

Cum ati compara cultura romana cu cea hispanica? Ce apreciati cel mai mult in literatura romana?

Nu le putem compara, fiindca fiecare este rodul unor circumstante istorice diferite. Ginditi-va ca, pe cind, in secolul al XIII-lea, regele Castiliei, Alfonso al X-lea cel Intelept, scria in asa-zisa "limba vulgara" carti ca "Libros del saber de astronomia", "General Estoria" sau "Codul celor Sapte Pravile" (fapt cu totul neobisnuit in Europa apuseana a epocii, care pentru acest fel de opuri se folosea de latina), romana nici macar nu exista ca limba scrisa. Ceea ce m-a izbit in mod deosebit in literatura romana a fost, fara nici o indoiala, Mircea Eliade. M-a fascinat atit de mult, incit am hotarit sa devin traducator cind i-am descoperit opera literara. Sint si alte nume insemnate care, de ar fi fost in librariile pariziene la vremea lor, ar fi azi nume de referinta in literatura europeana. Ma refer mai cu seama la autorii din perioada interbelica precum Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mihaescu, Max Blecher etc.

Iorgu Iordan, politica si hispanistica

Cum evaluati comunicarea culturala romano-hispanica? Care credeti ca este gradul de familiaritate al romanilor cu limba si cultura spaniole?

In Romania a existat demult un interes deosebit pentru limba si literatura spaniola. Studiile de hispanistica in Romania aveau un nivel extraordinar, care in mare masura se datoreaza marelui savant Iorgu Iordan, de criticat pentru pozitia sa politica josnica, dar care, ca om de cultura, a facut o treaba foarte buna, si hispanismul ii este dator. El a fost profesorul multor hispanisti care au difuzat si difuzeaza astazi limba si cultura noastra in Romania.

Misiunea dvs. va fi sa faceti ca aceasta comunicare interculturala sa se intensifice. Cum veti proceda?

Sper sa umblu si eu pe calea batuta de doamna Zlotescu: vreau ca Institutul Cervantes sa continue sa fie o punte intre culturile tarilor noastre.

Ceausescu nu prea semana cu Pinochet

Atit Spania, cit si tarile din America Latina au trecut prin experiente totalitare si prin perioade de tranzitie, democratizare, marcate de probleme economice si "civice", legate de gestiunea memoriei colective. Considerati ca o mai mare familiaritate cu experienta hispanica poate oferi un model pentru Romania?

Experientele noastre totalitare au fost cu totul diferite; in Romania

n-a fost o dictatura, ci de-a dreptul teroare, un regim care era un amestec de ingrediente coreene, bizantine si africane. Ceausescu era un dictator care se asemana mai curind cu un Bokassa sau un Kim il Sung, decit cu Pinochet. El nu numai ca a distrus economia tarii, ci a si introdus un cancer moral in societatea romaneasca. La noi, lucrurile s-au desfasurat altfel; am putea vorbi foarte mult despre asta. Dupa parerea mea, o mare familiaritate cu experientele apusene, dupa o lunga perioada de izolare, nu poate decit sa fie folositoare pentru Romania.

Ca viitor director al Institutului, care credeti ca sint prioritatile?

Prioritatea mea la Cervantes este sa fac cunoscuta aici cultura noastra, cultura exprimata in limba spaniola, indiferent de tara unde se produce, si sa atrag interesul romanilor spre ea. •

A tradus "Jurnalul" lui Sebastian

Laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor si distins de Presedintia Romaniei cu Ordinul "Meritul Cultural" in grad de Comandor, Joaquín Garrigós este un prolific traducator de literatura romana. Noul director al Institutului Cervantes din Bucuresti a tradus in spaniola peste 20 de carti, aducind cititorilor spanioli pe Liviu Rebreanu ("Ciuleandra"), Mircea Eliade, Emil Cioran ("Amurgul gindurilor", "Cartea amagirilor" si "Indreptar patimas"), Camil Petrescu ("Patul lui Procust"), Vasile Voiculescu ("Capul de zimbru"), Mihail Sebastian ("Jurnal" si "Accidentul"), Norman Manea, Alexandru Ecovoiu, printre altii. A dedicat o atentie deosebita lui Mircea Eliade, din care a tradus "Domnisoara Christina", "Nunta in cer", "Maitreyi", "Huliganii", "Nouasprezece trandafiri", precum si controversatul "Jurnal portughez". (M.C.)

Cotidianul