Francois Franzoni - Studiu grafologic (Analiza grafologică a unei scrisori a lui Panait Istrati)

Francois Franzoni - Studiu grafologic (Analiza grafologică a unei scrisori a lui Panait Istrati)

Francois Franzoni -  Studiu grafologic (Analiza grafologică a unei scrisori a lui Panait Istrati)

Chenes- Bourgeries, 25 februarie, 1927

Geneva

 

 

 

 În natura acestui om lipsit de sentimentalisme există pasiune, dar o pasiune severă, nervoasă, lipsită  de  tandrețe. Principala lui calitate este  de a fi sincer, independent, de a avea opinii personale (în ceea ce privește viața) originale, neinfluențate de prejudecăți. Ceea ce respectă cel mai mult la celălalt este curajul moral, franchețea, calități pe care le are și el însuși, dar pentru a se îndrăgosti trebuie să întâlnească frumusețea artistică, frumusețea sufletească  ideală;  cu un simț artistic foarte dezvoltat își imaginează  obiectul admirației și al cultului său având calități morale mai mult sau mai puțin imaginare, pentru că el are nevoie să admire într-un mod abstract ceea ce iubește. Există la acest om o sete de absolut, o dorință de perfecțiune, o imagine în care realitatea, rareori,  se regăsește.

 Din momentul în care sensibilitatea lui amoroasă este în joc, simțul critic al d-lui X este aproape anulat și ajunge să facă mari greșeli în practică. Chiar dacă în mod abstract are un puternic simț al dreptății, el  nu este corect în aprecierile sale și nici în conduită. În adâncul sufletului este de o loialitate absolută, dar e puțin  cam dur. Asta înseamnă că în formarea lui, în educația lui sentimentală, tandrețea a lipsit. A crescut  în singurătate, într-un mediu care nu corespundea  adevăratei lui naturi ceea ce explică unele durități despre care am amintit mai sus. Fără niciun dubiu e mult mai sigur pe prietenie decât pe iubire pentru că în prietenie acceptă ca ființele umane să fie așa cum sunt; nu le obligă să fie mai frumoase decât în realitate, mai apropiate de perfecțiune, altfel  decât ceea ce sunt.  

Are o personalitate foarte originală alcătuită dintr-un melanj de intelectualism foarte rasat și instinct combativ; acest amestec te duce cu gândul la acele personalități de tip renascentist hughenot, pe jumătate cu pana de scris, pe jumătate cu spada. Este un vizual prin excelență, are viziunea lucrurilor pline de relief percutante și imediate, dar îi lipsește, am impresia, fantezia creatoare, imaginația și spiritul combinării în domeniul estetic. Dacă spiritul său  are franchețea latină, ca revanșă sufletul său are ceva din duritatea nordicilor, o energie rece și concentrată, un realism practic (atunci când nu intervine amorul). Are  un extraordinar ideal de demnitate personală, de independență maximă și absolut niciun fel de oportunism; în activitatea lui profesională este foarte altruist și are extraordinare capacități de devotament; în  schimb, la rândul lui,  solicită o încredere absolută, o sinceritate maximă, un abandon complet celor care au încredere să-și pună soarta în mâinile lui. Se ferește de iluzii și de aceea nu vrea să inducă celuilalt  iluzii și în consecință, nu vrea să fie motiv de deziluzie de decepții pentru celălalt. Nu are nicio trăsătură de farseur, de șarlatan, dimpotrivă are asprimea unei sincerități absolute. Reflectă mult asupra situațiilor, observă faptele, și abia după aceea își face o părere; are un etraordinar spirit de observație și de deducție, dotat cu o metodă excelentă de a nu se lăsa distras de impresii marginale și își urmează propriul drum cu rigurozitate. În esență, este vorba despre o personalitate care nu poate fi încastrată într-o singură formulă, dar evadează dintr-o definiție unitară. Un amestec atât de interesant, cum numai în natură poate fi obținut, de  severitate laolaltă  cu bunătate, de pasiune cu răceală, de loialitate și de nedreptate, uneori. Dar nimic nu umbrește câtuși de puțin loialitatea înnăscută, sinceritatea și generozitatea spiritului său.

Franzoni

*Francois Franzoni ( 30.03.1887-01.06.1956)- poet, critic literar, traducător, grafolog)  

(Trad. Maria Sava din vol. Panait Istrati, Romain Rolland, Correspondence 1919-1935, Gallimard)

 

Cenaclu Literar: