Flavia TEOC

Poezie

Toamnă Ronsard

TOAMNĂ RONSARD

Cei mai trişti regi nu sunt cei nedormiţi
De spaima otrăvurilor
Nu printre copacii cuminţi
Crescuţi în locuri de plimbare
Stau ascunşi pândarul de aur, pândarul de piatră
Pândarul de sare

Pe drumul domniţei cu părul
Cucută şi pleoapele
Zale
Tâlharii zâmbesc la colţul buzelor
Sale.

Cenaclu Literar: 

Plajă

PLAJĂ

Din soare se scurge răşina de brad
Apa dulce, faleza tăioasă,
Pescarul topindu-se-n cizmele largi
Pleoapa căzând lipicioasă.
Visezi cum te-nhaţă nisipul fierbine
Cum cauţi ceva născocit din pământ
Sub pietre şi-ulcele e rece şi vie
Inima peştelui iute bătând.

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Flavia TEOC