Flavia TEOC

Poezie

ÎNDRĂGOSTIŢII DE MARE

ÎNDRĂGOSTIŢII DE MARE

Ei sunt cei care s-au lăsat
Purtaţi în ispită
Veşnic însufleţiţi
De-o atingere schimbătoare

Stâncile care curg
În nisipuri,
Luntrea care se desparte
De ape
Nu-i văd, nu-i ating

Dintre stele
Ei strigă soarele.

Şi-şi pun pe umeri
Haina lor de stradă
Cei care merg încet
De-a lungul ţărmului.

Cenaclu Literar: 

VEZUVIU TÂNĂR

VEZUVIU TÂNĂR

Fată cu oase de-argint
Marea te-nlănţuie şi astăzi
Pe de-a-ntregul
Îţi mai aduci aminte de
Sărutul meu cu gură de foc
Când cerul pocnea ca un pepene negru?

Ursitul şi-aruncă săgeata din prag
Acolo unde pulberi mă-nving
Marmură deasă i-aştern sub picior
Să vină-n lumină, în somn îl cuprind
Şi sufletu-mi saltă sălbatic sub nori.

Cenaclu Literar: 

TROIA

TROIA

Îmi plăcea să trag cu urechea
La felul plăcut în care
Mă bronzam

La clipocitul aluatului
Revărsându-se gros
Peste marginea vocalelor umede

La Schliemann travestit în bondar
Dezgolind bănuţii de aur
Din cusăturile trupului meu

Zumzetul lui şi
Şuieratul ceainicului spre seară
Îmi alungă acum toate astea din minte.

Cenaclu Literar: 

DE TOAMNĂ

DE TOAMNĂ

Asemeni câmpiilor goale
S-a făcut ziua

O brumă arămie
Topită în durerile pământului
Îmi întâmpină privirea
Ca o bătrână erezie

Şi-atunci surâd când aud cuvinte
Pe care nu le mai pot
Înţelege.

Cenaclu Literar: 

NOAPTE DE VARĂ

NOAPTE DE VARĂ

Câmpul sălbatic
Are-nălţimi de biserică

Sub porţi de aramă doarme păstorul
Şi gândul la moarte
Stă-nfipt în toiagul cu floare

Văzduhul de miere se varsă tot
În cristelniţă
Pe frunte i-l toarnă
Fata cu ochi de cicoare.

Cenaclu Literar: 

ÎNAINTE DE ZIUĂ

ÎNAINTE DE ZIUĂ

Pe cer ard tăciunii ca-n vatră
Dragostea mea e sclav fugit
De la stăpân
Cu braţul secure izbeşte în zidul de piatră.

Vei şti înainte de ziuă
Cum cade pedeapsa celui fugit
Stăpânul îl duce acasă pe umeri
Căci grâul se strânge în piuă
Şi câinele de dorul lui a murit.

Cenaclu Literar: 

AHAIA

AHAIA

Tristeţe mi-ai fost totdeauna
Ahaia
Îngerii mei îmi spun că semănăm
Tot mai mult. Că aerul gol
Lăsat în urma zeilor
Îmi recunoaşte chipul.
Când luna răsare străpunsă
De lance, adesea te strig
Şi-n vuietul mării
Pe coamele ei
Sufletul meu rătăceşte
Însoţit de corăbii.

Cenaclu Literar: 

TIPAR

TIPAR

În ziarul de dimineaţă
Poemul îşi usucă pielea la soare

Aseară părea o fată ciudată
Azi e femeie în toată puterea

Îmi ia duşmanul în braţe
Şi-l aşează într-un pat de copil

Curând va înveli fără nici un regret
Gustarea de drum pentru o barbă neîngrijită.

Cenaclu Literar: 

ARENĂ

ARENĂ

Ridic în văzduh degetul meu ascuţit
Ca o inscripţie frigiană

Ziua de ieri încolăcită pe primele bănci
Şi-a înălţat şi ea ţeasta argintie

"Cine e cel ce vrea să ucidă?"
"Soarele, îngropat până la gât în amiezi"

Numai fiara cea trează în trupul ei sigur
Aruncă în mine cu valuri de vin.

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Flavia TEOC