Parlamentul European (PE) va respinge tratatul ACTA în luna iulie şi va dura cel mai probabil doi ani până se vor lua noi măsuri pentru a lupta împotriva pirateriei de muzică, film şi software, a declarat David Martin, raportorul european pentru ACTA, potrivit The Telegraph.
Martin a devenit raportor din partea PE după ce fostul raportor Kader Arif şi-a prezentat demisia şi a acuzat secretomania în care s-au desfăşurat negocierile. El spune că tratatul nu va rezolva în mod efectiv problema pirateriei şi că va recomanda Parlamentului să îl respingă. El a adăugat, totuşi, că dezbaterea, care a implicat inclusiv proteste în mai multe capitale ale lumii, a devenit "în mod ne-necesar isterică". El spune că tratatul "niciodată nu a propus în mod serios" tăierea utilizatorilor de la internet după trei greşeli privind pirateria. Tot Martin a mai spus că ACTA nu a fost propusă nici pentru verificarea playerelor muzicale ale oamenilor la controalele de trecere a graniţei.
"Cazul pentru o întărire a proprietăţii intelectuale e foarte clar", a mai spus, însă, el. "Dar atmosfera a fost greşită, cu negocieri în spatele uşilor închise şi apoi nicio informaţie oficială. Ceea ce a reieşit este un text subţire cu insuficiente detalii, care pare că pune anumite îndatoriri pe furnizorii de servicii să acţioneze ca o poliţie a internetului", a mai completat Martin. De asemenea, ACTA nu face nicio deosebire între descărcarea de conţinut în scopuri "personale" sau "comerciale" - cele realizate cu scopul de a face profit.
Raportorul spune că este nevoie de o legislaţie cu scopul de a reglementa internetul, dar acea parte a ACTA care reglementează bunurile fizice contrafăcute nu ar trebui combinată cu propunerile digitale. David Martin completează că actualul sistem, în care cei care deţin drepturile de proprietate intelectuală pot raporta dacă găsesc replicate melodiile sau filmele lor iar site-urile media sunt obligate să le scoată, ar trebui să fie mai bun şi mai consistent aplicat în Europa.
Teroare pe internet
Dacă ACTA va fi respinsă este de aşteptat ca noi directive să fie curând propuse de comisie, care deja lucrează la ele. Jim Killock, director executiv la Open Rights Group, aplaudă reacţia raportorului european. "ACTA ar fi fost o lovitură dură pentru democraţie şi ar trebui respinsă. Parlamentul European are datoria de a lupta pentru libertăţile civile şi să caute propuneri mai bune pentru copyright şi patente. ACTA pune în pericol comerţul în medicină ca şi libertatea discursului online", a spus el.
Ratificarea ACTA a fost amânată de câteva state precum Polonia, Cehia, Lituania şi Bulgaria imediat ce scandalul a izbucnit online. În România, fostul ministru al Comunicaţiile Valerian Vreme a semnat documentul din partea ţării noastre. Ulterior, după ce Executivul a fost schimbat, şi România a anunţat amânarea procesului de ratificare a controversatului acord. Sute de mii de oameni, inclusiv români, au ieşit în stradă în data 11 februarie în toată Europa pentru a protesta împotriva tratatului internaţional semnat în secret la Tokyo pe 26 ianuarie. Numai în Germania s-a estimat că 100.000 de oameni au protestat, în vreme ce în România au fost câteva mii.
Documentul, sub masca acţiunilor concertate împotriva produselor contrafăcute aduce, în fapt, grave atingeri asupra libertăţilor individuale, transformă furnizorii de internet într-o gherilă cibernetică care te urmăreşte constant într-un proces în care orice internaut poate deveni "suspect" în orice moment. De asemenea, se încălca dreptul la viaţă privată, având în vedere că nişte firme ar trebui să urmărească în mod constant clienţii, în vreme ce cenzura pe internet ar fi foarte uşor de realizat.
Critici la nivel înalt
Tratatul a fost constant criticat atât de oficiali cât şi de către grupuri care activează online. Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European, spunea că forma actuală "nu e bună" şi că a cerut Comisiei Europene încă din 2010 "să înceteze cu secretele". Atunci, mai mulţi deputaţi europeni au cerut examinarea cu atenţie a eventualelor consecinţe ale acordului. Cu toate acestea, informaţiile despre ce conţinea nu au rămas secrete, WikiLeaks publicând în 2008 o versiune a textului. Tratatul a fost iniţiat în 2006 de către Japonia iar ulterior mai multe ţări au început să-l sprijine, precum SUA, Canada şi Coreea de Sud.
Grupul de hackeri Anonymous a atacat mai multe site-uri ale unor instituţii din Slovacia dar şi Polonia, Cehia şi Parlamentul European. "Ar trebui să ştiţi că dincolo de jocuri video, filme şi divertisment în general, există lucruri importante care îi aduc pe oameni împreună: comunicarea. Dreptul de a furniza şi primi informaţie este luat o dată ce ACTA a fost semnat", avertiza într-un mesaj online grupul Anonymous.
CISPA - o nouă meninţare
Recent un alt proiect care impunea acelaşi gen de cenzură, SOPA (de la Stop Online Piracy Act -nr) a fost respins în SUA după proteste fără precedent. În data de 18 ianuarie Wikipedia împreună cu o serie de alte site-uri s-au "închis" în semn de protest şi pentru a conştientiza publicul ce ar însemna acest act. De asemenea, Google a adunat peste 4 milioane de semnături într-o petiţie. Acum fantoma SOPA a revenit sub forma CISPA (Cyber Intelligence Sharing and Protection Act -nr). Actul permite ca autorităţile şi companiile private să schimbe informaţii clasificate pentru a se putea apăra de atacuri informatice. Americanii îşi propun să voteze în Camera Reprezentanţilor noul act pe 23 aprilie. Recent o serie de mari companii, de la giganţii industriali Dow Chemical, Mitsubishi Heavy Industries, Lockheed Martin până la conglomeratele petroliere Exxon, Shell, British Petroleum, ConocoPhillips şi Marathon Oil Corp au fost atacate de hackeri, în special din China şi Rusia. De asemenea, în octombrie compania de securitate Symantec scria că grupurile europene din domeniul nuclear sunt atacate de un super-virus bazat pe Stuxnet, cel care a sabotat de doi ani programul nuclear iranian.
Sub umbrela acestei legi sunt incluse "eforturile de a degrada, întrerupe sau distruge" sisteme sau reţele, ca şi "furtul sau delapidarea de informaţii private sau guvernamentale, proprietatea intelectuală sau informaţie identificabilă personal", potrivit Chicago Tribune.
Cu toate acestea, activiştii spun că multe detalii din SOPA s-au scurs în noul proiect. "Limbajul larg asupra a ceea ce constituie o ameninţarea de cyber-securitate lasă uşa larg deschisă pentru abuz", a anunţat Electronic Frontier Foundation într-o declaraţie. Limbajul vag permite ca furnizorii de internet să informeze guvernul cu date private ale oamenilor, de la istoricul navigării pe internet până la conţinutul emailurilor până la potenţialele încălcări ale proprietăţii intelectuale. Recent, hackerii Anonymous au dat jos site-urile grupurilor Boeing, TechAmerica şi USTelecom, companii care au emis scrisori de suport pentru CISPA.
Dintre suporterii noului act se mai află şi Facebook, Microsoft, IBM, Oracle sau Symantec. O petiţie online împotriva legii a fost semnată de peste 600.000 de oameni
Comentarii