Preşedintele cubanez Fidel Castro, ultima legendă vie a stângii şi cel care, pentru prima oară în aproape 50 de ani de când se află la conducerea Cubei, a cedat provizoriu frâiele puterii în mâinile fratelui său Raúl, în urma unei intervenţii chirurgicale la care a fost supus, ar urma să împlinească 80 de ani la 13 august.

După aproape jumătate de secol la putere, caracterul său de muritor ca oricare altul a încetat de ceva vreme să mai fie un subiect tabu în Cuba, unde pregătirile pentru epoca post-Castro sunt vizibile pentru prima dată de la sosirea acestuia la putere, acum 47 de ani, informează fluxurile de ştiri de limbă spaniolă.

Fidel Castro îi invitase ironic pe americani să nu se sperie, pentru că nu are de gând să guverneze până la o sută de ani. Mai mult ca sigur că autorităţile americane nu au gustat gluma, dat fiind că în Cuba trăiesc foarte mulţi bătrâni cu vârste de peste o sută de ani. De altfel, dacă uitaseră acest lucru, Castro a avut grijă să le-o reamintească în acea ocazie: 'Cred că sunt nu ştiu câte mii de cetăţeni centenari în această ţară (Cuba) şi vor fi tot mai mulţi care vor depăşi chiar şi vârsta de 100 de ani. Dar să nu se sperie pricăjiţii noştri vecini din Nord că eu unul nu am de gând să guvernez până la această vârstă', declarase El Lider Maximo. Lui Castro îi place să-şi aducă aminte că a supravieţuit deja a nu mai puţin de nouă preşedinţi americani, de la John F. Kennedy la Ronald Reagan şi George Bush tatăl.

'Niciodată nu m-am gândit că voi trăi atât (...) Au încercat să mă lichideze de atâtea ori', a spus Castro în iulie, la sosirea în Argentina, ca invitat la un summit al uniunii vamale Mercosur. Iubit şi urât în egală măsură, Castro se bucură de o importantă influenţă internaţională. Cu barbă albă şi vizibil adus de umeri, în uniforma sa verde de camuflaj, Castro continuă să fie un erou pentru stânga şi ticălosul preferat al dreptei.

Cel supranumit El Lider Maximo, strateg excepţional, a centralizat economia, a consolidat puterea Partidului Comunist, aflat la guvernare la Havana, şi a încercat să pună capăt corupţiei care este, în opinia sa, cea mai mare ameninţare la adresa revoluţiei sale.

Statele Unite, care de cinci decenii tot încearcă să-l înlăture de la putere, văd în moartea sa singura posibilitate de a forţa o schimbare politică în Cuba. Însă Castro şi-a descoperit un nou aliat strategic în persoana liderului venezuelean Hugo Chávez, preşedinte al celui de-al cincilea mare exportator de petrol din lume şi alt critic feroce al Washingtonului. Iar în 'ograda' sa, liderul cubanez nu cedează nici un milimetru de spaţiu politic adversarilor săi, pe care-i consideră mercenari plătiţi de Washington. Însă, potrivit grupurilor ce militează pentru respectarea drepturilor omului, în Cuba există peste 300 de deţinuţi politici. Dar Castro, pe care susţinătorii să-i îl strigă Comandante, nu preşedinte, insistă că revoluţia cubaneză are 'întreaga forţă morală' de partea sa.

Prestigiul său internaţional este în creştere, graţie - în parte - programelor sale de asistenţă medicală gratuită elaborate în colaborare cu Chávez şi de care beneficiază milioane de săraci din întreaga lume. În iulie, Castro a fost invitatul de onoare la summitul preşedinţilor Mercosur din Argentina, ceva de neimaginat cu puţin timp în urmă. Îmbrăcat într-un elegant costum de culoare închisă, în locul celebrei uniforme militare, bătrânul luptător a vrăjit presa, deşi s-a şi enervat atunci când i-au fost adresate întrebări despre starea democraţiei în Cuba. Cu prilejul aceleiaşi călătorii, a fost aclamat cu fervoare de zeci de mii de tineri argentinieni care strigau: 'Olé, olé, olé, oleeé. Fidel, Fideeel!'.

În Cuba, deşi nu există statui ale sale şi nici străzi care să-i poarte numele, Castro domină toate aspectele vieţii cubanezilor. Nici nu-i greu, dat fiind că 70 la sută dintre cubanezi s-au născut cu el la putere şi, deşi guvernul său este criticat destul de des, rareori se aud voci ce vorbesc împotriva Comandantului.

Castro trăieşte înconjurat de zeci de gărzi de corp şi starea sa de sănătate era, până nu demult, un secret de stat. De fiecare dată când dispărea mai mult de o săptămână, apăreau zvonuri despre moartea sa. 'Chestia asta mă amuză tare, mă face să mă simt sănătos', a spus în iunie, făcându-şi apariţia după 20 de zile de absenţă.

Totuşi, vestea privind intervenţia chirurgicală neaşteptată la care a fost supus Fidel Castro i-a şocat pe cubanezii din Insulă, dar a prilejuit un adevărat motiv de sărbătoare pentru nenumăraţii exilaţi cubanezi care trăiesc în SUA. Mii de exilaţi au ieşit luni pe străzile din sudul Floridei pentru a sărbători retragerea lui Castro, în timp ce Casa Albă a avut o atitudine rezervată, administraţia preşedintelui George W. Bush mulţumindu-se doar să spună că 'monitorizează' situaţia din Cuba, fără alte explicaţii.

Dacă s-ar face un bilanţ al activităţii sale, un lucru este clar: 'Fidel a obţinut tot ceea ce şi-a dorit şi, când acest lucru se întâmplă, se produce un vid enorm'. Sunt cuvintele scriitorului Norberto Fuentes, un om al regimului care s-a săturat în cele din urmă de revoluţia cubaneză şi a plecat cu barca spre Miami. Însă un alt scriitor, Manuel Vázquez Montalbán, a scris ceva ce cu siguranţă l-ar pune pe gânduri pe liderul cubanez: 'Este foarte greu de crezut că Fidel Castro nu şi-a dat seama că revoluţia nu mai este ce-a fost şi că, precum în bolerouri, reprezintă ceea ce ar fi putut să fie, dar n-a fost, sau că, la fel ca în tangouri, a plecat cu altul'. Indiferent de cum stau lucrurile, analiştii tind să-i dea totuşi dreptate lui Norberto Fuentes, pentru că îl cunoaşte bine pe Fidel, iar pronosticul acestuia său este clar: 'Va muri în patul lui, nimeni nu-l va înlătura de la putere'.