Elie Wiesel în România

Elie Wiesel în România


"România trebuie sâ facă faţă trecutului"
Elie Wiesel

Cât de vinovată este România, ca stat, pentru tragedia evreilor români, care au fost deportaţi în lagăre de concentrare şi apoi ucişi, la fel cum s-a întâmplat cu toţi evreii din Europa, în cel de-al Doilea Război Mondial? Iată o întrebare neliniştitoare, pe care o lasă în urma sa, după o vizită de numai 2 zile în ţara natală, laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

Umbra mareşalului Ion Antonescu a planat deasupra tuturor momentelor acestei vizite... Acasă la Sighet, la Academia Română, la Palatul Cotroceni sau la celealte întâlniri - discursul lui Elie Wiesel a avut un leit motiv - românii trebuie să îşi facă un examen de conşti-inţă, şi să recunoască atrocităţile comise împotriva evreilor de Regimul Antonescu.

"V-aş ruga să faceţi anumite lucruri - pe care poate ca le-aţi făcut, dar eu nu ştiu - să vă îndrumaţi poporul, să vă învăţaţi poporul în numele adevărului şi al amintirii, spunându-le lucruri care poate că au fost spuse, dar nu suficient de clar în legătură cu trecutul, pentru că trecutul e bun, dar nu întotdeauna în totalitate bun", i-a spus Wiesel lui Ion Iliescu. El a amintit că, în urmă cu două săptămâni, preşedin-tele Franţei, Jacques Chirac, a afir-mat că Franţa i-a ajutat pe germani să-i extermine pe evrei, şi crede că şi preşedintele Iliescu ar trebui să spună românilor: "Tineţi minte că e posibil ca o naţiune să greşească". "Eu însă nu cred în vina colectivă şi nu cred în pedeapsa colectivă, pentru că doar cei vinovaţi sunt vinovaţi, iar copiii sunt nevinovaţi, ei sunt copii. Aşa că a le spune adevărul nu va pune România într-o situaţie jenantă, ci, dimpotrivă, va creea un climat care, de fapt, îi va respinge pe fanatici", a declarat Wiesel. El nu a ascuns că se teme pen-tru viitorul României, în condiţiile în care comunitatea evreiască de aici l-a informat cu privire la existenţa "unui partid rasist şi naţional-ist". "Comunitatea evreiască redusă din România trăieşte în angoasă. Cum puteţi lăsa ca aceşti politicieni să dezonoreze ţara? Vorbiţi, scrieţi, protestaţi, pentru ca ţara să recapete respectul pe care îl merită", a spus Elie Wiesel, referindu-se la Partidul România Mare, condus de Cor-neliu Vadim Tudor.

De partea cealaltă, preşedintele Iliescu spune că şi-a facut de multă vreme examenul de conştiinţă. În privinţa lui Ion Antonescu, şeful statului spune că mareşalul a fost condamnat pe drept, dar a avut şi părţile sale bune. "Sigur că are şi unele merite în reprimarea rebeliunii legionare din 1941 şi că în a doua parte a războiului, din raţiuni politice, nu a marşat şi nu a cedat la presiunea germanilor pentru curăţirea etnică şi pentru expulzarea şi deportarea evreilor în lagărele germane", a afirmat şeful statului. Acum câteva luni, Guvernul a adoptat o or-donanţă prin care interzice busturile Mareşalului Antonescu. Întrebat "de ce în Palatul Victoria, portretul Mareşalului figurează într-o galerie a foştilor conducători ai României" - Iliescu a răspuns că e vorba numai de o expoziţie, care nu îl glorifică pe fostul dictator.

Acasă, fără amărăciune şi fără ură

În timpul vizitei în România, Elie Wiesel a fost şi în oraşul natal - în Sighetul Marmaţiei. Aici el a partipat la deschiderea unui mic muzeu al Holocaustului - amplasat chiar în casa în care s-a născut. Scriitorul a intrat aici cu vădită emoţie... Chiar dacă spune că s-a întors "fără ură şi fără amărăciune", el nu s-a putut opri să se întrebe "Cum de a fost posibil aşa ceva?" Era vorba despre coşmarul trăit de el, împreună cu familia sa, şi de întreaga comunitate de evrei din oraş... Wiesel este unul din puţinii supravieţuitori ai celor 15 mii de evrei deportaţi de aici, în martie 1944. "Tot ce ce s-a întâmplat atunci nu este responsa-bilitatea dumneavoastră. Poate că părinţii şi bunicii dumneavoastră mai trăiesc. Duceţi-vă acasă şi întrebaţi-i cum era atunci când aici, la Sighetul Marmaţiei, trăia o comunitate evreiască prosperă şi cum acum nu mai este nici un evreu. Întrebaţi-i cum s-au simţit după acea noapte, după 1944, dacă au dormit bine după aceea", le-a spus Elie Wiesel locuitorilor din Sighetul Marmaţiei.

Cine este Elie Wiesel?

Născut în 1928 în nordul României, la Sighetul Marmaţiei - Elie Wiesel a crescut în tradiţia evreiască. Al Doilea Război Mondial i-a schimbat radical viaţa, după ce el şi familia sa au fost deportaţi la Auschwitz, alături de alţi 15 mii de evrei din Sighetul Marmaţiei. Părinţii i-au murit în lagăr, la fel ca şi una din surori - celelalte două au supravieţuit. În 1948 a început să studieze literatura, filozofie si psihologie la Sorbonne - devine apoi jurnalist - ocazie cu care îl întilneşte pe scriitorul Francois Mauriac, care îl încurajează să scrie o carte despre amintirile sale din lagăr. Cartea apare în 1958, se numeşte Noaptea şi vorbeşte despre teribila experienţă a evreilor în lagărele de concen-trare. Succesul este imediat, iar romanul e tradus în zeci de limbi. După ce primeşte mai multe premii, activitatea lui Elie Wiesel e în-cununată în 1986 cu premiul Nobel pentru Pace. În recenta sa vizită în România, Elie Wiesel a fost decorat de Ion Iliescu cu cea mai înaltă distincţie a ţării - "Steaua României", în grad de Mare Ofiţer.

Carmen Constantin