Politica - ROMÂNIA - ÎNTRE SUA ŞI EUROPA

Politica - ROMÂNIA - ÎNTRE SUA ŞI EUROPA

România a decis recent, prin votul Parlamentului de la Bucureşti, să sprijine oficial politica SUA privind dezarmarea Irakului. Cu alte cuvinte, spaţiul aerian este deschis avioanelor americane, trenurile pline cu arme pot tranzita spatiul carpato-danubiano-pontic şi, mai mult, militarii români ar putea participa la unele operaţiuni de război. Este vorba, ce-i drept, doar de o unitate de geniu şi de o alta de asistenţă medicală.

România a decis recent, prin votul Parlamentului de la Bucureşti, să sprijine oficial politica SUA privind dezarmarea Irakului. Cu alte cuvinte, spaţiul aerian este deschis avioanelor americane, trenurile pline cu arme pot tranzita spatiul carpato-danubiano-pontic şi, mai mult, militarii români ar putea participa la unele operaţiuni de război. Este vorba, ce-i drept, doar de o unitate de geniu şi de o alta de asistenţă medicală.

Decizia a fost luată fără ca vreunul dintre partidele parlamentare să se opună cu adevărat.

Chiar în timp ce aceste decizii erau luate, liderii politici se întreceau în declaraţii pacifiste: preşedintele Iliescu sublinia, de exemplu, că România nu a declarat război nimănui şi că oamenii nu trebuie să se agite.

La numai citeva zile după aceste aprecieri, Romania devenea, alături de ţara vecină, Bulgaria, ţinta unor critici extrem de dure din partea preşedintelui francez Jacques Chirac.La finalul unei reuniuni furtunoase a liderilor europeni - pe tema Irakului (liderii celor 15 fiind ei înşişi extrem de divizaţi - o parte susţinând pozitia americană de "detronare" - printr-un război fulger - a lui Saddam Hussein, ceilalţi - în frunte cu Franţa şi Germania, fiind pentru continuarea inspectiilor ONU) Jacques Chirac a declanşat un adevărat tir de acuzaţii la adresa celor două ţări foste comuniste, care s-au arătat dispuse să ajute SUA într-un război cu Irakul.

"Consider că România şi Bulgaria au avut o atitudine deosebit de superficială în condiţiile în care poziţia lor este oricum foarte problematică din punct de vedere al Europei. Dacă intenţionau să-şi diminueze şansele de a intra în Europa, nu puteau găsi o metodă mai bună", a spus preşedintele francez.

Cu tonul unui bunic care îşi ceartă nepoţii, el a atras atenţia celor două ţări că au pierdut o bună ocazie de a-şi ţine gura. "Când faci parte dintr-o familie, ai oricum mai multe drepturi decât atunci când încerci să intri în acea familie", a încheiat liderul francez, făcând aluzie la faptul că Franta nu a criticat la fel de vehement poziţia pro-americană a premierului britanic Tony Blair.

Autoritatile romane au dat o replică diplomatică acestui adevărat recital. "România consideră cu totul neînţeleaptă, neadecvată şi nepotrivită separarea ţărilor europene în state pro-americane şi anti-americane", a declarat preşedintele Ion Iliescu. El şi-a exprimat de asemenea speranţa că acest incident nu va crea o o crevasă în sânul Uniunii Europene sau al NATO. "Nu vrem să luăm în considerare unele declaraţii care reiau o astfel de teză, ca şi aceea care exprimă un principiu pe care eu l-am crezut de mult depăşit de istorie: "cine nu-i cu noi e împotriva noastră", cine nu exprimă mot-a-mot anumite poziţii aşa cum le exprim eu, este împotriva mea", a afirmat şeful statului român.

Ion Iliescu a apreciat de asemenea că ar fi greşit să se considere că preşedintele Franţei Jacques Chirac ar fi antiamerican. Şeful statului român a pus în schimb ieşirea acestuia pe seama tensiunii momentului. Până la urmă, delegaţia română a semnat alături de toate celelalte state membre ale "noii Europe" un document prin care se angaja să nu mai dea publicităţii pozitii diferite de ale Uniunii Europene - pe tema Irakului.

Cât despre ameninţările preşedintelui francez, că Romania ar putea rata sau întârzia intrarea în Uniune - din cauza poziţiei sale - ea a fost dezminţită chiar în aceeasi zi de oficiali ai Comisiei Europene, si mai tirziu, de comisarul european pentru extindere Gunther Verheugen, într-o vizită la Bucureşti.

în aceeaşi săptămină au sosit lângă Constanţa, la aeroportul "Mihail Kogalni-ceanu", şi primele avioane americane - care au adus constant, de atunci şi până acum, militari şi tehnică militară. O bază americană a răsărit peste noapte lângă Constanţa, iar majoritatea hotelurilor din Mamaia au fost închiriate în întregime - pentru urmatoarele 3 luni, de ofiţerii US Army.

Numărul militarilor americani care au luat cu asalt litoralul romanesc nu este cunoscut cu exactitate, dar oficiali din Ministerul român al Apărării au recunoscut că este vorba despre câteva mii de soldaţi - fără să spună numărul exact al acestora.

Dacă la început, despre baza de la Constanta se spunea că va fi doar o bază de rezervă pentru trupele americane care vor fi operaţionale în Golful Persic, acest lucru nu mai este la fel de sigur acum, ţinând cont că Turcia a refuzat pâna în acest moment ca SUA să folosească bazele sale militare pentru a porni un eventual atac din Nord împotriva Irakului.

Autorităţile române nu sunt însă îngrijorate că ameninţările la adresa statului s-ar fi mărit în urma deciziei de a ajuta activ forţele americane. Nu există pericolul unui atac irakian în România, asigura Ministrul Apărării, Ioan Mircea Paşcu, ca şi directorul SRI, Radu Timofte, de altfel, chiar şi după ce ambasadorul irakian în Bulgaria a declarat că ţara sa poate decide să atace bazele americane din toata lumea.

Seful Serviciului Roman de Informatii admite că, teoretic, venirea trupelor ameri-cane în România a sporit riscurile teroriste. El precizează, totuşi, că nici o ameninţare specifică la adresa militarilor de la Constanţa nu a apărut în ultima perioadă. Singura ameninţare apărută în cele două saptamini care au trecut de la venirea primilor militari americani au fost doi câini de pe aerodromul Kogălniceanu, care au muşcat doi soldaţi, glumeşte directorul SRI.

Singur, ambasadorul irakian la Bucuresti, Saad Mohammed Majid, atrage atenţia că relaţiile dintre Romania şi Irak vor avea de suferit din cauza deciziei guvernului român de susţinere a politicii americane în actuala criză. Diplomatul afirmă, pe de altă parte, că şansele României de a recupera datoria de 1,7 miliarde de dolari, pe care Irakul a acumulat-o înainte de 1989, sunt minime deocamdată.

Ambasadorul Majid îl contrazice pe confratele său de la Sofia, şi spune că liderii de la Bagdad nu vor decide atacarea unei ţări prietene - cum este România, sau Bulgaria. El promite în acelasi timp "invadatorilor" - în acelaşi ton cu Saddam Hussein - că deşertul irakian va deveni mormânul lor, pentru că irakienii "nu pot decât să îşi apere demnitatea".

Carmen Constantin, Bucureşti