Domnule comandant

Domnule comandant

Domnule comandant

Subsemnatul, Cânepiu Neculai, domiciliat la strada fosta Metalurgiei acum Democraţia, dar-ar dracu-n ea că uite cum mă aduse pe mine din om cinstit şi sărac în traficant de droguri din culpă, vă rog să binevoiţi a aproba cele întâmplate.

Băiatul meu, subsemnatul Cânepiu Sorin zis şi Sorinel, domiciliat nu ştiu unde, că parcă l-a făcut mamă-sa cu-n iepuroi aşa sare dintr-o ţară într-alta, drept pentru care habar n-am! Penultimele două dăţi a sunat o dată din Spania ca pe urmă să zică că-i tocma-n Madrid, ne-a adresat un pachet în care se aflau 10 telefoane de alea, cum îi moda acu’ mai mititeluţe. La prima răscolire m-am cam supărat c-am crezut că o să pună şi el un pitac pe fundul cutiei, dar pe urmă m-am socotit că dacă aşa l-o fi plătit patronul ce era să facă copilu’?

Am luat telefoanele cu cutie cu tot şi le-am vândut an detalie grămadă la un băieţică de la Oranjadă S.R.L... nu-ş cum îi mai zice.

Atâta mi-a fost cinstea! Nici n-am apucat bine mielul de Paşti de picioarele din spate că hop! aud sirene pe afară ca-n vreme de război. Scot repejor capul pe geam să văd ce şi care-i ma iute de picior şi... haţ! mă trezesc înşfăcat de gât de un mascat, că, erau domnule comandant mascaţii dumneavoastră înşiraţi ca rufele pe sârmă toată faţa blocului. N-am putut nici să răcnesc că văleu mamă! aşa de vârtos mă ţineau de limba pe care o scosesem afară de sufocare şi sperietură.

M-au dat din mână în mână pe geam ca pe-un sac de cartofi încolţiţi, nici acum nu ştiu cauza motivului uşa doar fiind deschisă în lături că abia intrasem cu animalul oii.

 Când am ajuns antiteroreşte aşa jos, eu care făcusem al treilea preinfarct cu acte doveditoare, primul s-a efectuat pe geam, al doilea pe la etajul trei, de ultimul nu mai ştiu sigur dacă l-am consumat când mă puneau hopa Mitică pe asfalt sau în maşina salvării, nu m-a ţinut mintea să le răspund de ce în loc de baterii la pustiile alea de telefoane au găsit marijuana.

Domnule comandant sunt om bătrân, mi-e frică de Dumnezeu ca de dracu’ dom’le că-i deasupra, habar n-am avut că am traficat droguri nici din culpă nici fără culpă, doară au gustat mascaţii mata toată făina din camară şi n-au păţit nimica, aia e periculoasă numai în cozonacul nevesti-mii care noroc că n-a apucat să-l mai facă.

Deci, binevoiţi a aproba că ce v-am povestit e adevăr de viaţă şi să-l căutaţi şi pe ţâcă ăla cu Oranjada, să-i scuturaţi şi lui pungile de făină. Dacă n-ăţi găsi acolo bateriile de la telefoane să nu-mi ziceţi mie Neculai că ş-aşa, acuma ţâncărăii de pe scară ne strigă mafiotu’ pensionar şi infractoarea-n mov când ne ducem la piaţă.

Cu fierea amară-n mine de-atâta zdruncin spun că, mare om sunteţi dobitoc de copil ce mi-a dat Dumnezeu care m-a bagat în aşa bucluc la bătrâneţile mele de drept în fapt şi vă înştiinţez că nu mă mişc de lângă scara oranjatului până nu văd cum îl trag de limbă mascaţii dumneavoastră.

Vă salută cu respect subsemnatul!