...tot mai aproape rostogolirea
parte înfrigurările mîinii
parte tăcerea
pînă la gît în asfalt
mai pune
şi lacrima celuilalt ochi în desfăşurarea rostirii
- tulburării -
ca loc de refugiu al cîrmei
unde departările în largul ecoului
de nu mă uita
al niciundelui
cu un ochi mai puţin
ne revine...