Acum patru ani, am depus cerere la CNSAS pentru a-mi consulta dosarul de Securitate. N-am avut semn de la numita institutie. De luni am. Stupefiant. Suprarealist. Terapeutic!

In esenta, mesajul semnat de prof. dr. Viorel-Mircea Nicolescu, vicepresedinte CNSAS – d-lui Onisoru i-a fost rusine sa semneze? – spune ca, in patru ani de cercetari in arhivele SRI, SIE si SADM, n-a fost identificat un dosar intocmit de fosta Securitate pe numele meu. Daca scria si „Traiasca lupta pentru pace!“, eram foarte multumit. Si asa am motive de satisfactie. In fond, aceasta adresa imi da o veste de-a dreptul extraordinara, care ma vindeca de peste un sfert de secol de nelinisti si preocupari. E clar, Securitatea n-a existat. Daca a existat, n-a facut politie politica. Daca a facut politie politica, nu s-a ocupat de mine. Daca s-a ocupat, a facut-o doar ca sa ma apere de minia poporului revoltat ca atentam la imaginea socialismului biruitor la orase si sate. Intii, am fost multumit de concluzii. Apoi, mi-am pus intrebari ciudate. Daca Securitatea n-a existat, ce-o fi procesul-verbal de perchezitie din 18 mai 1983, pe care il am, ba chiar l-am publicat? Daca a existat, de ce nu se afla documentul in arhivele minutios cercetate de angajatii de la CNSAS? Nu pot acuza o institutie ca-si face treaba de mintuiala ori ca minte! Daca Securitatea n-a existat, ce sint cele 12 note informative despre mine si colegii mei trimise ultimei prim-secretare PCR a judetului Iasi? Cumparate pe piata libera si publicate acum doi ani, cu prilejul aniversarii a doua decenii de la celebra ancheta aplicata grupului meu de tineri scriitori ieseni. Dar amintirile mele despre anchete, interogatorii, perchezitii, avertizari, telefoane ascultate, corespondenta interceptata, pneumonia din toamna lui 1989, cistigata in urma unei sedinte de jogging cu o masina a Securitatii? Falsele amintiri ale unei minti cuprinse de delir. Imi dau seama ce prost am fost! Securitatea n-a existat, acestea sint iluzii bolnave. N-a spus presedintele ca traim psihoza ascultarii telefoanelor si a supravegherii? A spus. Bine a facut. Ni se nazar tot felul de lucruri si din acest motiv nu vrem ca neosecuristii sa aiba drept de ancheta, nu vrem sa ne rechizitioneze ori sa distruga bunurile cind cauza o cere, nici sa ne trezim „pagube colaterale“ cind vor actiona cum stiu ei. Sint de acord cu presedintele. Daca Securitatea n-a existat, procedeele sale nu pot reinvia! O problema tot am. Daca Securitatea n-a existat, de ce exista CNSAS? De ce un grup de tovarasi primesc sinecuri, iar un grup mai mare de angajati „ling dosarele“ – care nu exista!? Vin cu smerita propunere sa desfiintam CNSAS, sa-i judecam pe cei care l-au inventat, sa confiscam averile alesilor care l-au legiferat, sa cerem daune sinecuristilor, iar banii obtinuti sa-i dam noilor servicii. Sa ne apere. De noi insine. Nu sintem teroristi potentiali? Liviu Antonesei este profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iasi. Cotidianul