te uitam adesea
dincolo de peretele despărţitor
deşi tu plăte...

te uitam adesea
dincolo de peretele despărţitor
deşi tu plăteai apa, lumina, gazele
şi chiar telefonul
la care schimbam doar cîteva cuvinte
despre lucrurile care nu ar trebui să-mi lipsească
n-ai vrea să discutăm serios despre viitor?
ai incercat tu la ultima vizită în garsoniera mea
unde domnea o dezordine de neinvidiat

seara uneori,
se vedea luna cufundată în întuneric şi linişte
te întrebam cum eşti tu cu adevărat
ochii tăi căutau adîncul cerului
iar eu îţi spuneam rîzînd că eşti tînăr şi prost
îmi prindeai privirea în fîşia de lumină
iar noaptea părea că meditează împreună cu tine
sunt isteţ şi neînfricat şopteai
sărutînd degetele subţiri
ce le adăposteai în palmă

te uitam adesea
dincolo de peretele despărţitor
îmi închipuiam că ai vrea să fii aici
în garsoniera mea de pe strada înghiţită de întuneric
încă din noaptea în care era să mă nasc femeie