Fostul prim-ministru Adrian Năstase a acordat miercuri un interviu Agenţiei ROMPRES, în care îşi prezintă punctul de vedere asupra privatizării PETROM, a efectelor acesteia, a eventualelor soluţii pentru reducerea costurilor sociale determinate de creşterea preţurilor la gaze naturale şi la petrol.

El vorbeşte, de asemenea, despre apropiatul congres al PSD, în cadrul căruia urmează să fie aleasă noua conducere a partidului.

ROMPRES: Ce părere aveţi despre scandalul de pe piaţa energetică? Iată că privatizarea SNP Petrom nu mai pare aşa o mare victorie. Dimpotrivă am putea spune...
Adrian Năstase: Deocamdată nu am auzit puncte de vedere ale specialiştilor. Nu am auzit decât păreri politice. Şi multă demagogie. Nu mă interesează ce puncte de vedere politice exprimă Traian Băsescu despre privatizarea Petrom. Aş prefera să aud ce crede despre dispariţia flotei. Deşi, în negocierile din 2000 cu Banca Mondială s-a convenit că pentru eliberarea celei de-a doua tranşe de împrumut, Guvernul României să ofere un pachet de cel puţin 51% din acţiunile SNP Petrom SA pentru privatizare în acord cu planul de privatizare aprobat printr-o ofertă competiţională. Si vă reamintesc că Traian Băsescu a fost coordonatorul programului pentru implementarea PSAL.

ROMPRES: Dar nu plătesc acum românii facturi mai mari pentru că iată până la urmă prin acest contract ..
Adrian Năstase: O altă prostie. Românii au de suferit din două motive: primul că Traian Băsescu a omis Rusia din politica externă a României şi plătim acum cel mai mare preţ la gazele de import din toată Europa; şi al doilea că am avut o guvernare care a reuşit să crească nivelul de trai doar pe hârtie, nu şi în realitate. Privatizarea Petrom nu are absolut nicio legătură cu creşterea preţului la gaze.

ROMPRES: Vă asumaţi însă răspunderea pentru acest proces de privatizare?
Adrian Năstase: Îmi asum răspunderea pentru dimensiunea "politică". Respectiv derularea privatizării în perioada 2001-2004. Eu nu am negociat contractul SNP, cum nu am negociat - şi nu puteam - să negociez sutele de contracte de privatizare de la APAPS sau din turism sau de la industrie... Dar l-am susţinut, ca proces. Şi sunt convins că a fost decizia corectă. Ca dovadă că întreaga clasă politică l-a aprobat prin votarea în Parlament a legii pentru privatizarea Petrom. De altfel, societatea privatizată este, în continuare o societate românească, în care statul român are 49% din acţiuni, obţinând practic, jumătate din dividende, pe care ar putea să le folosească pentru acţiuni de compensare socială. In plus, datorită modificării conjuncturii internaţionale şi creşterii profiturilor companiei, statul ar putea introduce ceea ce se numeşte "windfall tax" - o suprataxă asupra acestor profituri. Si dacă Traian Băsescu este preocupat de faptul că Gazprom ar putea cumpăra pe bursă cele 51% din acţiunile OMV (în realitate un astfel de pachet nu poate fi achiziţionat de un singur cumpărător) am putea cumpăra noi, la bursă, doar 1,1% din acţiunile care sunt listate şi statul român ar putea redeveni majoritar la PETROM!

ROMPRES: Şi totuşi iată că acum avem nume importante chemate la Parchet, preşedintele vorbeşte de "erori", citim despre acţiuni de spionaj, de reţele internaţionale şi, deşi nu neapărat relaţionat de scandalul Petrom, se vehiculează şi numele a doi miniştri din cabinetul Tăriceanu. Cum comentaţi acest lucru?
Adrian Năstase: Scopul este, pe de o parte, compromiterea imaginii bunei guvernări din 2000-2004, pe logica că avem preţuri mari pentru că nu s-a negociat bine contractul de privatizare al SNP, ceea ce e absolut fals cum spuneam şi mai devreme, şi pe de altă parte se încearcă fărâmiţarea actualei Coaliţii şi prăbuşirea lui Călin Popescu Tăriceanu.

ROMPRES: Credeţi ca atare că toată această criză e un simplu joc politic?
Adrian Năstase: Categoric. S-a spus, spre exemplu, că nu va putea fi reziliat contractul de privatizare al Petrom. Şi atunci de ce atâta grabă de a se da cu murdărie în el? Vă spun eu. Pentru ca românii să dea vina pe PSD şi nu pe actuala putere pentru faptul că plătesc preţuri mari la facturile de încălzire. Pentru ca Traian Băsescu să nu fie luat la întrebări că a stricat relaţiile cu Rusia şi acum aceasta ne "pedepseşte" cum ştie ea mai bine. De doi ani se fac jocuri şi nu se face treabă. Şi intrăm în Europa nu pentru că am mers noi înainte, ci pentru că Europa a întins o mână şi ne-a tras din...probleme, să spunem. Nu trebuie să ne amăgim. După doi ani de guvernare portocalie nu suntem pregătiţi să ne integrăm. Şi acest lucru îl vor resimţi românii. Pentru că la Palatul Cotroceni şi la Palatul Victoria viaţa va merge bine mersi înainte. Strategia de până acum va rămâne şi ea funcţională: Ni se vor arăta steluţele aurii ale UE ca să nu vedem situaţia albastră a României.

ROMPRES: Totuşi, rezultatele economice ale guvernării actuale sunt notabile...
Adrian Năstase: Şi aici sunt aspecte înşelătoare! Aş puncta doar câteva elemente. Primul este acela că actuala guvernare vine pe baza guvernării noastre, pe obţinerea statutului de economie de piaţă funcţională şi pe o creştere economică de 8,4% în 2004 şi, ca atare, beneficiază în continuare de o inerţie a dezvoltării. Al doilea aspect este acela că apropierea integrării reprezintă un factor activator în sine şi nu depinde de restul performanţelor guvernamentale. Cu alte cuvinte, vin investiţii şi firme pentru a-şi rezerva un loc într-o ţară a Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă automat că ele au în proiect o dezvoltare durabilă. În fine, celebra cotă unică de impozitare este o armă cu două tăişuri care duce la superpolarizarea veniturilor şi la dezechilibre care nu se văd acum, dar care vor avea efecte grave în următorii ani. Această instabilitate economică de profunzime se reflectă însă, vizibil, în dezordinea de pe scena politică.

ROMPRES: Cum comentaţi starea de fapt din PNL?
Adrian Năstase: Faptul că un lider ca Gheorghe Flutur, un ministru liberal mai bun decât media acestei guvernări, a căzut în plasa lui Stolojan înseamnă că situaţia lui Călin Popescu-Tăriceanu este critică. Singura soluţie în această luptă de uzură, care afectează, în mod cert, şi activitatea guvernului, este înfiinţarea unui partid al platformiştilor. Acest lucru ar linişti pentru o perioadă apele. Oricum, cred că sprijinul real acordat de simplii membri liberali Platformei este unul mult scăzut faţă de toată agitaţia unei părţi din presă. Probabil însă că, în ianuarie-februarie, îşi vor face partid, apoi PD-ul va ieşi din Alianţa cu PNL-ul şi va face o nouă Alianţă "Superdreptate" şi "Superadevăr" cu noul partid, scufundând PNL-ul, aşa cum au făcut şi cu PNŢCD-ul. În acest mod se va încheia destinul partidelor "istorice" din România, care vor fi căzut sub securea "falangei" radicale a fostului FSN.

ROMPRES: Cine credeţi că a băgat zâzanie între liberali?
Adrian Năstase: Mă văd obligat să afirm, pentru a nu ştiu câta oară, că în condiţiile politice ale alegerilor din 2004, PNL-ul şi Traian Băsescu nu erau capabili să funcţioneze împreună. Alianţa a fost, şi la propriu şi la figurat, o adevărată himeră. PNL-ul joacă, în momentul acesta, rolul PNŢCD-ului din CDR, numai că acum tehnica de implozie a fost puţin îmbunătăţită. Nu mai e nevoie ca PD-ul să se retragă de la guvernare şi astfel să-şi strice imaginea. E suficient să divizeze PNL-ul şi aripa Stolojan să nu mai susţină majoritatea. Acelaşi efect, mai puţine costuri de imagine pentru PD şi Traian Băsescu.

ROMPRES: Să abordăm şi un subiect sensibil pentru dumneavoastră: PSD-ul. Cum vedeţi situaţia din partid la ora actuală şi cum vă poziţionaţi faţă de liderii săi?
Adrian Năstase: Partidul este aşa cum nu credeam că va fi vreodată nici în cele mai negre închipuiri după alegerile din iarna lui 2004. Situat la un prag electoral de 20%, şi acesta mai mult inerţial decât câştigat prin susţinerea populară a proiectelor noastre. Cu toate acestea, nu vreau să fiu considerat un Gică - contra. Eu, când deplâng soarta actuală a partidului, nu doresc neapărat să critic oamenii de la vârf, care, cel puţin teoretic, au aceeaşi dorinţă ca mine: binele PSD. Eu vreau să discut despre unele idei sau soluţii din partid care nu ne pun pe traseul ideal pentru a câştiga puterea la alegerile următoare.

ROMPRES: Care credeţi, totuşi, că ar fi ideile de criticat, în condiţiile în care actualul preşedinte, Mircea Geoană, loveşte de o manieră foarte vehementă în actuala Putere?
Adrian Năstase: Mircea Geoană face ceea ce ar trebui să facă, dar asta de pe o altă poziţie decât cea dezirabilă şi cu un limbaj exagerat. În primul rând, în acest moment instabilitatea doctrinară a partidului nu-i oferă muniţia necesară. PD-ul ia caimacul PSD-ului şi printr-o "critică" mai "aplicată" a guvernului şi printr-o apropiere mai puternică de electoratul de stânga, cu toate că se declară, mai nou, de orientare populară. Deci, prima critică adusă felului în care evoluează lucrurile în partid este îndepărtarea de zona electoratului specific PSD. Partidul comunică, la acest moment, dintr-o zonă unde nu are ce căuta şi foarte slab populată: aceea a intelectualilor de stânga cu venituri peste medie. În acelaşi timp, liderii partidului încearcă să acopere această anomalie printr-un limbaj mult mai vehement decât poate ar fi cazul. Atacurile la adresa puterii sunt absolut necesare, numai că ele trebuie făcute în mod pertinent, nu cu sentimentalisme sau ranchiună. Dacă nu se ţine cont de acest lucru, există riscul ca PSD-ul să fie considerat un promotor al bălăcărelii politice.

ROMPRES: Tocmai în urma unor astfel de considerente expuse şi în trecut se vorbea într-o anumită perioadă despre o candidatură la şefia partidului?
Adrian Năstase: Deşi unii colegi mi-au sugerat această variantă, am renunţat la ea pentru că principalul lucru acum este să-mi rezolv problemele pe care le am în Justiţie. În plus, această perioadă pot să o folosesc şi pentru a reflecta asupra celor întâmplate în ultimii doi ani şi a posibilului rol pe care-l voi mai avea de jucat în PSD şi pe scena politică, în ansamblu. Asta nu înseamnă că nu voi fi activ politic. În ceea ce priveşte PSD-ul, pe termen scurt, este îngrijorător "heirupismul" de care au dat dovadă unii din liderii partidului când au hotărât să aducă mai aproape cu o jumătate de an Congresul unde urmează să fie aleasă următoarea echipă de conducere.
Printr-o asemenea mişcare, cu scopul păstrării scaunelor, starea de fapt de la nivelul întregului partid nu se va schimba. N-am auzit pe nimeni să vorbească despre acest Congres Extraordinar în termeni de beneficii şi costuri. În condiţiile în care se ignoră aceste lucruri şi se preferă structurile stufoase cu locuri călduţe în detrimentul funcţionalităţii, nu este credibil un anumit tip de discurs, unde cuvintele cheie sunt reforma şi democratizarea partidului.
În plus a mai apărut un fenomen îngrijorător care vorbeşte despre democraţia existentă în partid: o serie de organizaţii judeţene au adoptat tot felul de rezoluţii cu caracter imperativ în ceea ce priveşte susţinerea unuia sau altuia dintre candidaţii la şefia partidului. Mai ales a unuia! Oare acei oameni nu-şi rezervă şi ei minimul drept de a reflecta la propunerile tuturor celor care vizează o funcţie?! Cine ştie, poate vreunul dintre candidaţii pe care, deocamdată, nu-i susţin poate să ofere în faţa delegaţilor la Congres o soluţie mai interesantă. Nu vorbim aici despre un Congres unde se dă vot de încredere unei conduceri, ci de un Congres unde ar trebui să se aleagă o nouă conducere! Unii consideră, de altfel, că după "pre-congresul" de la Restaurantul Iriza (întâlnirea conducerii PSD cu liderii de organizaţii, n.r.), Congresul din 10 decembrie ("Ziua mondială a drepturilor omului"!) este perfect inutil.
ROMPRES