Gabriel DRAGNEA

P.S.: Nu mai sunt Adam! -prima scrisoare-

De ce mi-e dor de pasul cândva

Rătăcit prin livezile Paradisului?

De ce simt gustul mărului pătat

De gânduri plimbate-n întuneric,

Muşcat sub privirile îngerilor

Parcă adormiţi în tranşeele dintre ceruri?

Aşa s-a născut culoarea păcatului

Între buzele tale ce şopteau amăgirea.

De ce mi-e dor de goliciunea trupului tău

Ce doar visul mi-l schiţează frânt

Noapte de noapte, ca o pedeapsă dulce

Pentru neascultare? Unde este jocul

Privirilor de duminică-seara

Când puneam nume florilor

Cenaclu Literar: 

Un ultim înger II

Se sting tristețile pe brațele uitării

Când desenez un zâmbet pe ochii tăi atei

Vreau să pătrunzi în taina gândurilor mării

Și să-i descânți tăcerea ascunsă-n ochii mei.

 

Când desenez un zâmbet pe ochii tăi atei

Se naște un copil ce ne hrănește clipa.

Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei

Când tu m-ajuți să-mi curăț de noroi aripa.

 

Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei...

Culorile adorm târziu în orhidee

Pe trupul meu curg lacrimi de femei

Cum la poeți plâng doruri din condeie.

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Gabriel DRAGNEA