Irina Lucia MIHALCA

Însăşi viaţa - Irina Lucia Mihalca

Însăşi viaţa

Nu uiţi frunzele
ce ieri ne-acopereau ca o pătură,
şoaptele lor sperau să treacă
prin arcul elipsei,
- acea absenţă plină -
zâmbetul nostru ne-a luat inimile.

O fericire în forma unui înger
şi un miracol delicat
te fac să simţi lacrimi de bucurie,
două buze ard intens, o dorinţă extatică,
acele săgeţi ţintesc inima, capul ţi se-nvârte.

Un limbaj floral este necesar iubirii,
mâinile de pe tastatură îţi sunt amorţite
şi toate dorinţele tale secrete

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Irina Lucia MIHALCA