Eseuri

Vacanţa mare

De câte ori se apropie vara, nu pot să nu ma gândesc la ceea ce însemna 15 iunie pe vremea cand eram copil. începutul vacanţei. Plecam către şcoală cu ghiozdanul doldora de manuale (toate mâzgăliturile şterse cu guma de cu seară), pentru a le returna spre a fi folosite de generaţia următoare. Toată clasa fremăta de bucurie. Copiii ardeau de... Read more

Cine sunt, cum sunt...

„Gândesc, deci exist" Descartes Până nu demult, obişnuiam să spun că anii petrecuţi sub comunism nu mi-au lăsat urme considerabile, psihologic vorbind. E adevărat că ambele perechi de bunici au avut de suferit traume fizice şi psihice )din motive absurde, de altfel, precum majoritatea celor asupriţi de către comunisti), însă personal nu am avut de suferit mai mult decât oricare... Read more

La un pahar de vorbă

„Nici o pasăre nu va şti niciodată mai mult despre lume decât atuncea când a spart coaja oului” Nichita Stănescu De câte ori merg în România, se găseşte cel puţin o persoană să mă întrebe dacă merită să emigreze în Canada. Şi de fiecare dată mă găsesc în imposibilitatea de a da un răspuns clar. Şi asta nu pentru că... Read more

România văzută de aproape

România văzută de aproape Aterizăm în Bucureşti. Simt o uşurare teribilă, o imensă piatră de dor ridicată de pe suflet şi gândurile se strâng în jurul unuia singur: cei dragi se află la 6 ore de Bucureşti, în mijlocul Transilvaniei, şi ne aşteaptă cu o mare nerăbdare şi cu toată minunăţia a tot ce înseamnă ‘Acasă'. In acelaşi timp însă... Read more

Oameni buni

De câte ori plecam undeva când eram copii, bunica mea avea un singur sfat pentru mine şi sora mea: să fim bune. Nu spunea nici să fim cuminţi, nici să nu facem vreo prostie, doar să fim bune. Din câte îmi amintesc, nu dădeam prea mare importanţă sfatului de plecare. Poate că era o noţiune prea vastă şi prea greu... Read more

Despre Artă, din punct d evedere profan şi românesc

Citeam zilele trecute un articol despre un anume concurs de fotografie din Franţa, concurs la care un fotograf român s-a situat pe un loc fruntaş. Articolul, scris şi el de către un fotograf profesionist român, avea un ton dulce amar şi mi-a incitat curiozitatea de la primele rânduri. Fotograful premiat era pe de o parte felicitat şi pe de altă... Read more

De ziua copiilor

De ziua copiilor Într-una din zilele trecute am fost martora unui incident petrecut într-un parc de copii: un tată îşi mustra fiul ridicând vocea foarte tare. Motivul: băieţelul vorbise urât cu sora lui, mai precis ţipase la ea să îl lase şi pe el să se joace cu o anume jucărie. Fără să îşi dea seama, tatăl se comporta exact... Read more

Transilvania (cu i!)

Până în această seară nu am ştiut despre ce subiect să scriu. Pentru prima dată de multă vreme încoace, nu am avut nici un fel de inspiraţie. În această seară însă am avut o întâlnire deosebită şi nu pot scrie despre altceva decât despre această întâlnire. Deşi s-ar putea să fiu acuzată că fac reclamă gratuită, a nu scrie despre... Read more

Călătoriile lui Gulliver

Una dintre cărţile favorite de poveşti ale fiului meu, pe care o citim zilnic de câteva ori, conţine printre altele o variantă mult simplificată a călătoriilor lui Gulliver. În seara asta însă, după zeci, poate sute de recitiri a aventurilor cu pricina, ceva a rezonat altfel decât de obicei. Într-un joc mintal pe care nu l-am mai practicat din şcoală,... Read more

Să ne amintim...

Ziua imediat următoare Sărbătorii de Crăciun a fost întunecată de imagini sumbre de moarte şi disperare. O imagine din cele multe şi dureroase mi-a rămas vie în faţa ochilor şi în suflet: o mamă strângându-şi la piept copilaşul ucis de tsunami. Durerea şi disperarea ei, imaginea unui om zdrobit de o mult prea mare greutate sufletească, m-au făcut să plâng şi să-mi întorc rugăciunile către ea şi catre mulţi alţii care au suferit teribil de pe urma valurilor ucigaşe. Fără exagerare spun că imaginea femeii plângând va rămâne cu mine toată viaţa, ca o reamintire a faptului că având pe cei iubiţi aproape este de departe cel mai mare dar pe care aş putea să-l cer.Read more

Emigrare reuşită?

De când am venit în Canada, şi au trecut ceva ani de atunci, una dintre primele întrebări care mi se adresează este legată de cât şi cum am reuşit să mă descurc din punct de vedere financiar. În principal dacă am casă cumpărată, ce maşină conduc şi unde îmi petrec vacanţele. Dacă răspunsurile mele nu corespund cu ceea ce interlocutorul avea în minte, atunci primesc un mănunchi de exemple de oameni care au emigrat şi au reuşit să-şi facă o "situaţie". Unii au cumpărat case cu piscină, alţii conduc maşini de ultimul tip, iar alţii îşi petrec vacanţele în locurile care sunt frecventate de cei care se consideră "reuşiţi" financiar.Read more

Acasa

Există întrebări care bântuiesc neîncetat mintea emigrantului, cel puţin în primii ani după sosirea în Canada. A meritat plecarea? Care dintre ţări este simţită mai aproape de suflet? Unde e mai “acasă”? Trebuie să ne uităm rădăcinile pentru o mai bună integrare în noua ţară? Trebuie să ne rupem de România pentru a deveni mai “canadieni”? Cât din moştenirea românească transmitem copiilor?Read more

Pages

Subscribe to Eseuri