Ana Blandiana şi Romulus Rusan, despre Memorialul Sighet, la Paris

Ana Blandiana şi Romulus Rusan vor fi, luni, 18 septembrie, ora 20,00, oaspeţii Institutului Cultural Român din Paris, unde vor conferenţia despre Memorialul Sighet.

Cunoscuţii iniţiatori ai proiectului, care în prezent cunoaşte o recunoaştere internaţională sub îndrumarea lor, vor recompune istoria acestui loc al sacrificiului şi memoriei în cadrul conferinţei cu tema 'Memorialul de la Sighet, dedicat victimelor comunismului şi rezistenţei'.
Apreciaţii scriitori şi activişti pe tărâm civic vor prezenta, cu acelaşi prilej, manifestările care se vor derula în cadrul 'memorialului', precum şi proiecte de viitor. Cu aceeaşi ocazie, va fi vernisată expoziţia 'Războiul rece', consacrată 'răului instituit de comunism în spaţiu şi timp'.

Închisoarea din Sighet a fost construită în 1897, funcţionând ca închisoare de drept comun până în 1944, când a devenit lagăr sovietic. Din 1948 a devenit loc de detenţie pentru tinerii intelectuali şi pentru ţăranii maramureşeni anchetaţi de Securitate. În anul 1950 a devenit 'Închisoarea miniştrilor', fiind încarcerate aici, într-o singură noapte, peste 80 de demnitari (foşti miniştri, academicieni, economişti, militari, istorici, ziarişti, politicieni), majoritatea lor nejudecaţi. În lunile care au urmat au fost aduşi aici peste 50 de prelaţi (episcopi şi preoţi) greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi demnitari, arestaţi între timp. Penitenciarul era camuflat sub titlul de 'unitate de muncă specială', fiind în realitate un lagăr de exterminare pentru elitele ţării şi, în acelaşi timp, un loc sigur, de unde nu se putea fugi, frontiera cu Uniunea Sovietică fiind situată la mai puţin de doi kilometri, iar paza fiind draconică.

În 1955, după Convenţia de la Geneva şi intrarea în ONU a României comuniste (R.P.R), deţinuţii politici au fost dispersaţi, iar închisoarea a devenit penitenciar pentru deţinuţi de drept comun. În 1977, a fost şi acesta dezafectat, iar clădirea - primind multe alte utilizări - s-a deteriorat.

În 1993, poeta Ana Blandiana a prezentat Consiliului Europei un proiect de transformare a fostei închisori într-un Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. În 1995, Consiliul Europei a luat Memorialul de la Sighet sub egida sa. Primele săli ale muzeului, precum şi Spaţiul de Reculegere şi Rugăciune, au fost inaugurate în iunie 1997, când Memorialul a fost, de altfel, declarat 'ansamblu de interes naţional, fiind astfel recunoscut drept cel mai important proiect dedicat de societatea civilă reconstituirii şi analizei trecutului comunist, unic - după cum spun vizitatorii - în ţările est-europene.

Muzeul Memorial Sighet se doreşte a fi o instituţie vie, în permanentă schimbare, fiind amenajate, până în prezent, tematic şi cronologic, cea mai mare parte din fostele celule ale închisorii.
În cele trei nivele ale muzeului sunt prezentate, astfel, teme şi aspecte importante din istoria României din 1945 şi până la evenimentele din 1989.

Știri Atheneum: