Casă între copaci

Între copaci casa mea

în mijlocul lor fără pereţi important e să nu mă plouă

vântul poate să bată din toată părţile, animalele să mă cheme de unde vor

Mă strâng în mine,

genunchii mi-i aşez sub palme şi îi strâng cu cinci degete de fiecare parte

Am ales să tac parcă toţi ar vrea să mă asculte

îmi închid ochii şi îi las să plece prin junglă

Auziţi-o, noaptea care nu mai vrea să înceapă, şi duceţi-i rugăciuni de frunze de om

un copac casa mea, o rugăciune, un gol, în mijlocul lor

mă strâng de limbă

şi tac

vântul bate cuvinte neoprite la timp