Cărţi de "lux"...

Cărţi de "lux"...

Cărţi de „lux"...

Începând cu prima zi a noului an, producătorii şi vânzătorii de carte au fost puşi în faţa unei decizii guvernamentale „cam dureroase". Din acel moment, o cotă de nouă procente TVA va fi adăugată fiecărui produs de acest gen, majorând astfel preţul de vânzare la raft. Ca şi cum accesul la o lectură utilă nu ar fi fost suficient de costisitor până acum, suplimentarea cu 9% pare să sperie pe mulţi dintre potenţialii clienţi ai librăriilor. De altfel, multe dintre aceste unităţi deţin pe rafturi cărţi care „stau uitate" de doi sau trei ani şi, în ciuda unor rabaturi repetate aplicate preţurilor iniţiale, acestea au rămas neachiziţionate.

„Acest procent de 9% a fost aplicat acelor cărţi care au fost pe stoc la data de 31 decembrie 2003, a explicat Radu Petru, director al SEDCOM LIBRIS, firma de distribuţie ieşeană. Dar în costul cărţilor se află un TVA nededus. Aşa încât aplicarea acestei proceduri de la 1 ianuarie nu va afecta cumpărătorul decât prea puţin, consider eu. Pentru că, de fapt, o carte nu va fi scumpită cu mai mult de trei până la cinci procente. Aşa încât, dacă la sfârşitul lui 2003 un volum avea, să zicem, preţul de 100 de mii de lei, noul preţ de la începutul lui 2004 a devenit 103 mii lei. Şi este puţin probabil ca cel care dorea să îl achiziţioneze să dea înapoi şi să renunţe doar pentru cei trei mii de lei suplimentari...". Cert este faptul că la acest moment, multe dintre librăriile Ianţului îşi fac inventarul stocului existent, pentru a putea aplica noua cotă de TVA. Acolo unde această procedură a fost deja finalizată, se aplică majorarea de rigoare. Foarte mulţi dintre clienţi rămân surprinşi la casă când li se spune că, pe lângă preţul inscripţionat pe coperta cărţii, trebuie să mai adauge câteva mii de lei pentru a o putea achiziţiona.

„Noile preţuri nu ar trebui să afecteze vânzările de carte, a spus directorul SEDCOM LIBRIS. De altfel, cine doreşte să cumpere cărţi, o va face în continuare, indiferent dacă adaosul de preţ va fi de trei, cinci sau nouă mii de lei, ori chiar ceva mai mult. La Iaşi, am constatat că cea mai mare căutare o are cartea de specialitate. Dar aprecierea are valabilitate şi pentru celelalte domenii de apariţie a cărţilor".

Cifrele de afaceri se calculează în mii de dolari.

Una dintre cele mai bine cotate edituri ale momentului, atât pe plan local, cât şi naţional, este „Polirom". Prezentate într-un format grafic de excepţie şi abordând toate domeniile, cărţile purtând această siglă ocupă un loc special atât în rafturile librăriilor, dar şi în preferinţele cititorilor. Lunar, pe piaţă sunt scoase circa 30-35 de titluri, iar pentru anul în curs au fost programate spre editare un total de circa 350 de noi apariţii. Media lunară a valorii vânzării acestor cărţi este cifrată la 100 de mii de dolari. „Este greu de aproximat cu cât va fi scumpit fiecare gen de carte pe care o vom edita, a precizat Florin Lăzărescu, redactor de promovare în cadrul editurii. Excepţie de la această cotă fac manualele şcolare. Şi tot atât de dificil este să aproximăm, la acest moment, cum vor fi afectate, sau dacă vor fi afectate vânzările. Noi aprovizionăm circa 500 de librării, şi publicăm cărţi din 50 de domenii de interes. Acest fenomen trebuie urmărit în timp".

Dar, ca în orice afacere, există perioade „bune", care alternează cu altele, ceva mai „slabe". De regulă, o creştere a vânzărilor se înregistrează, potrivit estimărilor specialiştilor firmei, în perioada Sărbătorilor de iarnă, la începutul lunii martie şi la finalul anului şcolar preuniversitar. „De Crăciun am lansat o ofertă pe Internet prin care preţurile erau reduse cu 30%, a exemplificat Florin Lăzărescu. A urmat o creştere a vânzărilor, care a fost, însă, urmată, de o scădere semnificativă acum, la început de an".

Distribuitorii de carte, veriga de legătură între edituri şi cititori, constată că cititorii nu mai sunt atât de mulţi ca altădată, iar acest lucru se reflectă cel mai bine la capitolul „încasări". Sedcom Libris distribuie, lunar, în librăriile pe care le deserveşte, circa 1.200-1.500 de titluri. Este însă dificil de a aprecia o medie a acestor vânzări, pentru că există perioade ale anului când aceste cărţi sunt vândute în număr mare, şi alte luni în care vânzarea nu este la cote la fel de ridicate. În topul preferinţelor figurează editurile RAO, Polirom, Humanitas şi Niculescu. Iar preţul volumelor variază de la 60, 80 sau 100 de mii de lei, până la 4-500 de mii de lei.

Cumpărătorul de carte este student sau sărac

În mod aproape inexplicabil, cei care sunt clienţii librăriilor ieşene nu sunt „oamenii cu bani", ci elevii şi studenţii. Primii, căutând cărţile care le-au fost impuse prin programa şcolară, iar cei din urmă, cumpărând rar dar constant cărţi de specialitate. Dacă ar fi întocmit „portretul-robot" al clientului actual al librăriilor, acesta ar prezenta un om cu venituri medii, chiar modeste, specialist într-un domeniu, dar, cel mai adesea, student. Pentru unele cărţi, prea scumpe pentru buzunarul lui, se „tocmeşte" cu librarul să i-o reţină până la prima bursă ori o achită în rate.

„Nu mai există interes pentru carte, spun librarii. Cine intră în librărie să facă o achiziţie, de regulă, caută dicţionare sau ghiduri de conversaţie. Peste 80 la sută din cărţile vândute lunar aparţin acestui gen; în acest interval, însă, se vând sub 100 de cărţi, adică marfă de vreo cinci milioane de lei. Avem cărţi care zac pe raft şi de doi sau trei ani, fără a fi fost cumpărate. Unele edituri duc o politică lăudabilă, făcând rabat şi până la 50% din preţul iniţial, după un anumit interval de timp".

Cu noul adaos comercial, preţurile de vânzare - şi aşa destul de pipărate - au devenit cu atât mai mari. Studenţii ori cei interesaţi, intră în librării, stau o bucată bună de timp în faţa rafturilor cu cărţi, şi studiază îndelung volumul ce a suscitat interesul. Apoi, pleacă, dar îşi promit că vor reveni cu bani, pentru a cumpăra. „Poate ar fi mai simplu dacă editurile ar lansa mai frecvent, pe Internet, oferte promoţionale, a spus Bianca Deşliu, studentă în anul III la Geografie. Cu reduceri consistente, cărţile ar deveni mai accesibile decât sunt în momentul în care apar la raft. Oricine care are tangenţă cu mediul universitar, profesor sau student, ştie că trebuie, de cele mai multe ori, să scoată bani pentru a lua volume strict necesare. Probabil că noi suntem achiziţiilor de carte... Cumpărăm cele mai multe volume de acest gen din simplul motiv că profesorii ni le impun, obligându-ne, astfel, să le achiziţionăm. Mai nou, cine nu are volumul pe masă, la examen, nu trece...".

Pe de altă parte, unii şi-au creat obiceiul de a achiziţiona un număr fix de volume lunar, funcţie de posibilităţile materiale. „Sunt student la Litere, şi am nevoie în permanenţă de cărţi. De la bibliotecă, de cele mai multe ori, nu le pot împrumuta, aşa încât mă văd nevoit să le cumpăr. La modul imperativ! Din acest motiv, mi-am creat o regulă: trei sau patru cărţi cumpărate în fiecare lună", a povestit Marcel Ciobanu. „De altfel, cine s-a obişnuit să cumpere cărţi, o va face în continuare, indiferent dacă acestora le va fi aplicată o taxă suplimentară de nouă la sută, sau 20 la sută...", a întărit Doru, şi el student la Litere.  

Cătălin Croitoru