Plenul Camerei Deputaţilor a respins solicitarea Ministerului Justiţiei

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, marţi, cu 163 de voturi împotrivă şi 131 de voturi pentru cererea Ministerului Justiţiei de autorizare a percheziţiei la domiciliile lui Adrian Năstase, preşedintele acestui for legislativ.

Din totalul de 331 de deputaţi au fost prezenţi la şedinţă 299. Numărul de voturi valabil exprimate a fost de 294, iar cinci voturi au fost anulate. Ca urmare, potrivit art. 193 alin. 8 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede că cererea de percheziţie se aprobă cu majoritatea deputaţilor prezenţi, şi având în vedere că 163 de deputaţi au fost împotriva percheziţiei, faţă de 131 în favoarea ei, cererea de percheziţie înaintată de ministrul justiţiei a fost respinsă. Ministrul justiţiei, Monica Macovei, a declarat că votul deputaţilor reprezintă 'o acţiune de blocare politică a justiţiei'. 'Este clar că astăzi s-a blocat politic o acţiune a justiţiei care ar fi dus la aflarea de către toată lumea a adevărului, oricare ar fi fost acesta. Rezultatul percheziţiei ar fi putut fi în favoarea domnului Adrian Năstase, nu numai împotriva lui, dar din păcate a fost blocată aflarea adevărului', a spus Monica Macovei. Ea a adăugat că se poate reveni în forul legislativ cu o nouă solicitare de percheziţionare a imobilelor preşedintelui Camerei Deputaţilor, numai dacă procurorii vor avea elemente noi şi vor solicita o altă percheziţie. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, a declarat că votul reprezintă 'o victorie a deputaţilor care au arătat că Parlamentul nu este o cârpă de şters pe jos'. 'Consider că dezbaterea aceasta a arătat că există posibilitatea unui echilibru politic în România şi că riscurile, care au apărut în ultima vreme, de presiuni, de abuzuri pot să fie contracarate', a subliniat Adrian Năstase. Preşedintele Camerei a spus că în prezent Parlamentul este prins la mijloc între preşedintele Traian Băsescu, care 'stabileşte instrucţiuni' pentru reglementare odată pe lună şi care 'nu cunoaşte foarte bine circuitul parlamentar' al proiectelor legislative, şi Guvern, care reduce rolul Parlamentului prin legiferarea cu ordonanţe de urgenţă. 'Parlamentarii trebuie să înţeleagă că trebuie să apere această zonă de protecţie împotriva abuzurilor, pentru a nu fi reduşi la o instituţie nesemnificativă fie de preşedintele Traian Băsescu fie de Guvern', a declarat Adrian Năstase. În opinia acestuia, Parlamentul este prima instituţie a ţării care trebuie să se opună încercărilor de a se acţiona prin 'metode poliţieneşti'. Năstase a spus că votul deputaţilor nu trebuie înţeles ca o încercare de obstrucţionare a justiţiei. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora în continuare cu procurorii pentru ca justiţia să îşi facă datoria şi să stabilească dacă acuzaţiile împotriva sa sunt întemeiate sau nu. 'Am tot interesul ca aceste chestiuni să fie clarificate cât mai repede', a afirmat Adrian Năstase. La începutul lunii februarie, procurorii Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) au pus sub învinuire şase persoane în dosarul 'Zambaccian', printre care Adrian Năstase şi soţia sa, Dana. Ulterior, ministrul justiţiei, Monica Macovei, a înaintat Camerei Deputaţilor o cerere privind aprobarea efectuării unei percheziţii la cele două imobile. Pe 13 februarie a.c., Biroul Permanent al Camerei a retrimis la Ministerul Justiţiei solicitarea de încuviinţare a percheziţiei, pe motiv că aceasta era semnată de procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, şi nu de procurorul general al României, Ilie Botoş. Deputaţii considerau că s-a încălcat art. 72, alin 2 din Constituţie care prevede că urmărirea şi trimiterea în judecată penală se poate face pentru parlamentari numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ministrul Macovei a modificat solicitarea trimisă Camerei Deputaţilor, de data aceasta cererea purtând semnătura lui Ilie Botoş. Potrivit regulamentului, solicitarea Ministerului Justiţiei trebuia discutată, mai întâi, de membrii Comisiei juridice. Deputaţii din această comisie au respins însă, pe 22 februarie, cererea de percheziţie, cu 13 voturi împotrivă, 11 pentru şi un vot nul. Ulterior, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a solicitat grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD) să-şi exprime punctul de vedere cu privire la cererea de percheziţie a locuinţelor lui Adrian Năstase. Pe 1 martie, după două ore de dezbateri, 87 de deputaţi social-democraţi au votat împotriva cererii formulate de Ministerul Justiţiei, doi s-au exprimat pentru efectuarea percheziţiei, iar un vot a fost declarat nul. Paralel cu aceste dezbateri din Parlament, anchetatorii DNA au continuat descinderile în dosarul 'Zambaccian'. Echipe mixte de procurori şi experţi au percheziţionat mai multe apartamente din imobilul de pe strada Zambaccian nr. 16, respectiv cele aparţinând fiului preşedintelui Camerei, Andrei Năstase, avocatei Marieta Anastasescu şi cel care aparţine unui om de afaceri grec. Ultima descindere a procurorilor a avut loc pe 28 februarie, într-un imobil situat pe strada Christian Tell, aparţinând omului de afaceri Paul Opriş, pe care acesta l-a achiziţionat de la mătuşa soţiei fostului premier, Tamara Cernasov. Pe 4 martie, fostul premier Adrian Năstase a invitat reprezentanţi ai mass-media să-i viziteze apartamentul din strada Zambaccian, gest motivat prin dorinţa de a arăta că nu are nimic de ascuns. ROMPRES

Știri Atheneum: