Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti şi Guvernul României prin Ministerul Culturii şi Cultelor, a lansat în centrul istoric al capitalei, din zona Curtea Veche, proiectul 'Un Bucureşti Frumos'.

Proiectul are drept scop sprijinirea eforturilor Primăriei Municipiului Bucureşti de reabilitare, reconstrucţie şi revitalizare a valorosului patrimoniu cultural existent în centrul vechi al capitalei, generând, în acelaşi timp, locuri de muncă şi sprijinind procesul de integrare a tinerilor proveniţi din centrele de plasament. Derulat în parteneriat cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, 'Un Bucureşti Frumos' oferă oportunităţi de pregătire profesională şi angajare temporară pentru tinerii defavorizaţi, post-instituţionalizaţi sau de etnie romă, care vor participa efectiv la lucrările de reabilitare ale centrului istoric.
Cu un buget de aproximativ 6.500.000 de euro, lucrările vor viza cu precădere reabilitarea clădirilor cu semnificaţie arhitecturală şi istorică din zona centrului istoric al capitalei, începând cu străzile Şelari şi Franceză, dar şi implementarea unor strategii de valorificare şi dezvoltare urbană a acestei zone pilot. Se doreşte astfel crearea unui model de succes, replicabil de către Primăria Municipiului Bucureşti la nivelul întregului centru istoric al capitalei. De asemenea, proiectul are ca scop facilitarea de parteneriate public-private, menite să stimuleze investiţiile în modernizarea clădirilor care deţin un puternic potenţial turistic şi comercial, conferind atractivitate şi prestigiu oraşului, ca viitoare capitală europeană.
Trebuie să redăm Bucureştiului imaginea de care are nevoie atât în perspectiva în care România va deveni ţară a Uniunii Europene, cât şi pentru a oferi bucureştenilor un oraş în care să se simtă bine, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu, prezent la lansarea proiectului.
Subliniind că este bucureştean prin naştere, Călin Popescu-Tăriceanu a mărturisit că se simte puternic legat de acest oraş al cărui centru istoric trebuie reconstituit.
'Trebuie să arătăm României că are o istorie de care poate fi mândră în faţa propriilor cetăţeni, cât şi a străinilor', a spus Călin Popescu-Tăriceanu.
Primul-ministru consideră că acest program ar trebui să constituie începutul unei serii de proiecte prin care cele peste 300 de clădiri istorice îşi vor recăpăta aspectul de odinioară.
Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că Banca Naţională a României este, la rândul său, implicată în acest program prin proiecte de refacere a centrului bancar bucureştean întrucât, în perioada interbelică, în această zonă activau mai mult de 160 de bănci.
'Aceste clădiri reconstruite vor contribui la redefinirea unui Bucureşti cu un trecut, dar şi cu un prezent. Trebuie să ne gândim nu numai la refacerea şi reconstruirea valorilor trecutului, dar şi la Bucureştiul de astăzi şi la cel de mâine', a spus Călin Popescu-Tăriceanu.
Pe de altă parte, primul-ministru l-a îndemnat pe primarul general să concretizeze atât proiectul de refacere a centrului istoric, cât şi a centrului Bucureştiului din zona Căii Victoriei, întrucât 'este greu să întruneşti unanimitate în cadrul unui anumit proiect'.
La rândul său, primarul general al capitalei, Adriean Videanu, a anunţat că, în data de 12 august, vor începe lucrările de reabilitare a centrului istoric, proiectul urmând să fie derulat în 18 luni. Potrivit lui Videanu, municipalitatea va aloca 22-23 milioane de euro pentru refacerea infrastructurii centrului istoric. De asemenea, Videanu a anunţat că guvernul olandez va contribui la realizarea acestui proiect cu două milioane de euro.
Primarul general al capitalei a estimat că în circa doi-trei ani bucureştenii se vor putea bucura de un centru istoric de nivel european.
'Centrul istoric va deveni, astfel, una din cele mai importante zone de promenadă, comerţ şi relaxare pentru bucureşteni', a spus Adriean Videanu.
Ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, a calificat demararea acestui proiect drept 'un nou început, după 16 ani de încercări, mai mult sau mai puţin reuşite'.
Adrian Iorgulescu a apreciat că acest spaţiu va beneficia nu doar de o restaurare istorică, ci şi de una culturală, în centrul istoric urmând să înflorească, potrivit acestuia, comerţul cultural, să se deschidă săli de spectacole, cafenele literare etc.
La eveniment au mai fost prezenţi, alături de amfitrion, reprezentantul rezident PNUD şi coordonator rezident ONU, Soknan Han Jung, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti.