tu unde-mi rămâi îngere
Submitted by Marina Nicolaev on 08/31/2008 - 17:18.
şi-mi număra ultimele gânduri
lipite amarnic pe-o jumătate din trup
cealaltă parte zăcea sub munte
şi muntele înalt uitam să-l mai duc
plânsul stins prin orbite săpa
doar partea stângă rămasă-n adâncuri
El, fără chip, eu, fără suflet,
m-ar mai vedea?
şi-mi asculta foşnetul stins
al aripii din vreme-ascuţite
adânc înfipte în carnea-mi vie
prin coaste prea largi despletite
neîngăduită visam
muntele închegat ca o lespede oarbă
din care anevoie plecam
aşa ghemuită-n coconul prea strâmt:
tu unde-mi rămâi îngere
cât timp
ne-or dormi sub pământ?
https://www.omnigraphies.com/modules/smartsection/item.php?itemid=272
Comentarii