PROFEȚIE

PROFEȚIE

profeţie

 

 

visam

capul tău lipit de al meu

gândurile noastre amestecate

tremurau sufletul ca o harfă vibrând

efluvii de iubire

străbăteau cele două capete

alăturate ca-ntr-o fotografie la minut

 îngălbenită pe margini

semn al trecerii timpului

 peste chipurile mărturisitoare

că şi-au dat lumii obolul iubirii.

”şi inima de spadă străpunsă-ți va fi!”

(auzeam ca prin vis profeţia unei  alte  Marii)

 

inima de sânge pe loc s-a golit

începusem să îngheţ lângă zidul neprimitor al lumii

ştiam că

 trează fiind

peste atâtea meridiane destinul tot m-ar fi urmărit

ca un vampir sugând cu o mie de guri

chiar şi iluzia

pe care  doar în vis o mai puteam trăi.

Cenaclu Literar: