Cornelia Păun Heinzel: “Fii verde !” în educaţia de mediu în sistemul de învăţământ din România

 

Spectacolul schimbărilor climatice ne transformă pe toţi în actori care performează zilnic, pe scena vieţii într-un film perpetuu inedit. Dacă noi, adulţii suntem perspicace în analizarea fenomenelor meteorologice  stranii, copiii se integrază perfect în mirajul lor, fără            a-şi pune prea multe întrebări. Este un lucru firesc pentru că nu au un etalon la care să raporteze modificările ce au loc. Dacă fiecare ne gândim cum era clima în perioada copilăriei noastre, ei, cu siguranţă nu o pot face. Pot să o compare numai cu cea din textele scrise din perioadele anterioare, dacă au însă ocazia să le întâlnească sau din povestiri ale părinţilor, ale bunicilor, ale cunoscuţilor. Atunci, singura soluţie este să îi conştientizăm pentru a simţi procesele derulate cu adevărat, pentru că, la vârste fragede, elevii, sunt sensibili la natură, la mediul înconjurător, la problemele acestuia şi acest lucru se poate face numai prin educaţie specifică, prin educaţie pentru mediu.

 

Programul “Săptămâna verde” a contribuit şi contribuie la acest lucru prin activităţile desfăşurate în fiecare unitate de învăţământ în perioada stabilită - plantări de arbori, colectare şi refolosire deşeuri, etc. - concretizat în realizarea de obiecte decorative, având în vedere ingenuozitatea şi spiritul artistic al elevilor, care au creat din deşeuri, în special flori, pentru că, copiii doresc în jurul lor plante. Deosebit de atractivi sunt roboţii pe care odată, i-am văzut, creaţi din PET-uri de către elevii unui colegiu din capitală, concepuţi cu simţ estetic, dar şi tehnic. Asociaţii care lucrează cu elevii au derulat de-a lungul anilor programe ecologice diverse, care au condus la unele rezultate semnificative. Profesorii de la clasă pot propune individual şi desfăşura astfel de programe pe tot parcursul anului, nu numai în “Săptămâna verde”. Amintesc aici că, în urmă cu câţiva ani, în cadrul programului “Think Quest” am propus şi am organizat o astfel de temă, derulată pe parcursul unui an şcolar, în cadrul unei competiţii americane cu participanţi din toate zonele globului pământesc, temă care s-a concretizat cu selectarea şi premierea sa pentru activitatea depusă, dintre toate ţările participante.

 

O idee personală pe care o am în acest sens este aceea de a indica elevilor să găsească ei înşişi şi să propună soluţii originale, legate de mediu. Realizând că ei conduc proiectul, în acest mod, deşi desfăşurat propriu-zis sub coordonarea profesorului, elevii vor fi mai motivaţi, mai activi şi imaginaţia lor va fi pusă în valoare la cote superioare.

 

Nu ne vom putea niciodată reîntoarce la clima terestră existentă la începuturile vieţii pe Pământ, nici o refacere completă a acesteia nu mai este posibilă. Putem însă menţine ceea ce există în prezent, dar numai prin implicarea tuturor în acest proces dificil. Dacă, pentru eliminarea defrişărilor de păduri, s-a realizat înlocuirea elementelor din lemn - la ferestre, uşi, piese de mobilier - dacă Internetul substituie parţial unele scrieri care ar fi tipărite pe hârtie, procesul trebuie continuat. Utilizarea energiei verzi este o soluţie parţială la problemele de mediu, dar şi reciclarea deşeurilor îşi are rolul său determinant în această acţiune.

 

Dragostea faţă de natură se dezvoltă de la vârste fragede, şi se formează în cadrul familiei şi continuând în cadrul şcolii. Elevii ajung astfel să iubească plantele, să fie pasionaţi de plantarea arborilor, a arbuştilor, de îngrijirea unei grădini sau a unei sere. Eu am fost orientată în această direcţie de către bunicul meu, profesor, care m-a învăţat de mica să identific plantele din pădure şi de pe câmp, având în casă şi multe cărţi de Ştiinţele Naturii. Acum, cultiv şi îngrijesc o mică grădină şi o mini junglă tropicală cu plante exotice, din care majoritatea sunt arbori, cu frunze colorate.

 

În încheiere, ca o concluzie, ataşez versurile pe care le-am compus în cadrul unei activităţi de educaţie de mediu, desfăşurate cu ani în urmă.

 

Fii verde ! de Cornelia Păun Heinzel

 

Dacă în jurul nostru aerul ar fi mai curat,

 

Dacă apele vor fi mereu limpezi şi cristaline,

 

Și peste tot verdele crud al frunzelor ne-ar înconjura

 

Atunci cu toţii am fi mai fericiţi,

 

Când vom zări flori de muşeţel

 

Răsărind delicat pe marginea drumului.

 

Dacă cerul ar fi mereu azuriu,

 

Cu nicio pată de fum cenuşiu,

 

Dacă vom putea privi în adâncuri lacul de cristal,

 

Atunci vom gândi şi trăi liniştiţi,

 

Fără ca vreun coşmar să ne tulbure visele.

 

Atunci când vom învăţa vom fi creativi,

 

Dacă vom vedea verdele crud al frunzelor,

 

Care să ne aerisească şi să ne purifice,

 

Galbenul pământiu al plantelor uscate,

 

Care să ne stimuleze şi să ne elibereze,

 

Portocaliul florilor care să ne dea optimism,

 

Şi petalele violetelor să ne întărească conştiinţa de sine.

 

Atunci când învăţăm vom fi mai inteligenţi,

 

Dacă vom respira aer curat în jurul nostru,

 

Care va da aripi ideilor noastre

 

Şi ne va face să înţelegem totul mult mai uşor,

 

Vom deveni mai abili şi mai practici.

 

Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel, jurnalistă, blogger

23 aprilie 2024