Beginning mood
Ţi s-a făcut foame, în întuneric, şi ţi-a...

Beginning mood

Ţi s-a făcut foame, în întuneric, şi ţi-am spus:
crengile nu cresc acolo unde tu vrei să paşti. Nu m-ai crezut.
Nu m-ai crezut şi ai zis: ai văzut tu bicicletă fără coarne, fără şa?
Nu văzusem, ce-i drept, dar ploaia prea curge din sertarele goale.
Umeraşe subţiri mi-ai întins şi mi-am aşezat umbrela pe ele.

Mereu te uitai cum strâng luni întregi între perdele şi mă certai:
ai grijă, ai să le umpli de praf.

Limbile ticăiau toate prin cameră, ca nisipul.

Elefanţi întregi ieşeau din părut tău gri. Mi-ai spus:
am auzit că eşti braconier. Te-am crezut şi ţi-am închis ochii;
oja ta se ridica încet să prindă firul poveştii.

Acum, ne ştim de ceva vreme şi citim noaptea înainte să adormim.
Cine ştie la ce pagină am ajuns, ce contează, măcar.
Avem grijă zi de zi să lăsăm semn.

Am ascultat Bobby Darin şi m-am bucurat că a murit în urechile mele.
Am ascultat ghemuit, pe un strop de casă.
Tu tăiai buzunare în haina mea nouă şi coseai nasturi la cea de anul trecut.
Când a fost cazul, acul tău a căzut şi, elefantă, ai cântat odată cu el:
World, don"t tell me not to fly, I simply got to!

Lume, nu-mi spune să nu zbor, pur şi simplu trebuie!