Sandviş cu ferestre

Sandviş cu ferestre

Indiferent de câte ori va tăia strada trotuare prin mine,
felinarele or să să aprindă noaptea, băncile vor citi ziare ori vor creşte nepoţi.

Sandviş cu ferestre

Indiferent de câte ori va tăia strada trotuare prin mine,
felinarele or să să aprindă noaptea, băncile vor citi ziare ori vor creşte nepoţi.

Am citit prin crengi lumina soarelui strecurată prin ploaie
şi nu m-a crezut nimeni, niciodată;
le spuneam că bufniţele închid alţi ochi în fiecare zi,
că dacă nu vor nu trebuie să asculte muzică, ajunge doar să tacă,
le spuneam despre mine că-s eu şi despre ei că sunt mulţi
şi nimeni nu m-a crezut, nimeni nu m-a ştiut.

Indiferent de câte ori casele vor închide cheile şi se vor obloni
două lucarne vor folosi tot aceiaşi batistă, arcadele vor face cort peste priviri aruncate.

Ascuns între două ferestre, îmi strâng bine cremonul,
prea înauntru, prea în afară,
citesc printre rame şi nimeni nu vede ori nimeni nu crede:
indiferent de câte ori veţi trece prin mine,degetele mele vor ciupi genunchii pământului iar nopţile mele vor trece, înzorite,
peste glumele vântului.

Cenaclu Literar: