Multe-mi mai închipuiam eu...

Multe-mi mai închipuiam eu...

multe-mi mai închipuiam eu despre el
care era şmecher toată noa...

multe-mi mai închipuiam eu despre el
care era şmecher toată noaptea şi nu respira aerul nostru
înhămat la nevoi, îmi zice, să mergem
şi mă bate pe umăr de parcă am fi fost frate şi soră
jumătate-înger jumătate-drac
cred că ţi-e scîrbă să te vezi pe dinăuntru fără lumină
şi plină cu toate căcaturile alea cu care te îndopi
toată ziua sfinţii stăteau şi se cruceau uitîndu-se la noi
un zeu frumos şi un cobai ce arăta perfect pe dinafară

la ce vă holbaţi, mă, dobitocilor!
în ziua lui de odihnă, dumnezeu îmi bate obrazul

Cenaclu Literar: