Știi că atunci…

 

 

 

Curgeau cuvintele

Cu timpul pe mări,

Cu tăcerea ce purifică

Demonii din zări.

 

Înger cu aripi de lumină...

Trăiește-mă ajungându-mă către nori,

către noi,

către acolo al nostru,

către împlinire.

 

Unde e timpul?

Unde e spațiul?

Fără putere în fața ta…

S-a topit pământul sub picioarele noastre,

Într-o clipită am devenit o inima de carne.

 

Știi că atunci ți-am așezat la picioare două eternități

Aveau ochi albastrii - vii

Atunci... atunci mi-au umplut inima de cântec,

De pădure arsă

De lumină

De tine înger!

 

Ucide-mă acum

Cu privirea ta...

Înger din lumină.

Trăiește-mă întru devenire!

 

Știi că atunci mi-am vândut sufletul

Să te văd o clipă.

 

Acolo înger,

La vămile lumii,

În crăpăturile cerului.

 

Acolo pentr-o clipă

Cât o veșnicie

De mică.      

 

Niciun cuvânt

Plămădit din pământ

neputincios este să stingă lumânarea

vieții noastre.

 

Știi că atunci am binecuvântat deșertul

Cu sângele scurs

Din rana trecutului

Frumos, dar iute.

 

Tu – înger.

Știi că atunci...