Babele de la Bozioru, pietrele magice ale primăverii

Între 1 şi 9 martie, românii îşi aleg câte o zi şi spun: “Aceasta e Baba mea”. Cum va fi acea zi, aşa va fi şi norocul în an. Această tradiţie foarte veche, răspândită în tot arealul balcanic - unde au trăit cândva tracii - e legată de mai multe formaţiuni geologice cu forme ieşite din comun. În Munţii Bucegi şi în Ceahlău există câte un complex de stânci numite “Babele”. Un alt complex, mai spectaculos, dar mai puţin cunoscut, denumit tot “Babele”, se află în Buzău.

Conform tradiţiei populare româneşti, primăvara calendaristică are nouă zile magice. Intervalul începe cu ziua Mărţişorului, 1 Martie, care este şi ziua primei “babe”. Ultima babă, cea de pe 9 martie, e şi sărbătoarea celor 40 de Mucenici şi a Moşilor de primăvară - când se dă de pomană pentru “hrana”, pe lumea cealaltă, a morţilor familiei. Sărbătorile Moşilor se încheie pe 17 martie. Legenda babelor are corespondent geografic concret în mai multe ansambluri de stânci numite “Babe”, despre care se spune că au fost cândva femei care au înfruntat luna Martie şi au plecat cu oile la păscut pe munte

Doar la noi există asemenea stânci

Într-o variantă, o Babă este definită astfel: “N-are frică de vreun ger/ Nu-i e frică nici de cer”. Ea a pornit prea din timp cu turma la munte, cântând: “Ţa, ţa, ţa caprele mele/ ţa la munte/ Să facem brânză de frunte”. Martie, supărată, a lăsat- o să urce pe vreme frumoasă, apoi a dat un frig cumplit care a împietrit baba (babele), cu tot cu animalele ei. Pietre numite “Babe” se găsesc în tot masivul carpatic, cele mai cunoscute fiind în Bucegi. Un alt asemenea ansamblu stâncos, mai puţin mediatizat, dar nu mai puţin spectaculos, este formaţiunea “Babele” de la Bozioru, în Munţii Buzăului. Acolo, mai multe stânci, cu forme ciudate, rotunjite, ies din pământ. Interesant este faptul că doar în România există astfel de pietre, celelalte popoare balcanice nu au decât legenda...

 

Începutul lui martie cumulează o serie de semnificaţii şi sărbători în preajma echinocţiului de primăvară, care patronează începutul noului sezon agricol. În credinţa poporului român, ziua de 3 martie este sărbătoarea tradiţională a “capului de primăvară”. La această dată se credea că se logodesc păsările cerului şi cele domestice, adică începe perioada rutului.

 


Știri Atheneum: