Foarte scurtă istorie a ştiinţei de după 1300

Istoria ştiinţei

Prima parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1300-1400 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea acidului sulfuric, introducerea în Europa a roţii de tors, cum s-a inventat coniacul, despre apariţia ceasurilor mecanice în Europa, primele cercetări asupra naturii curcubeului, aducerea ciumei în Europa de către marinarii italieni etc.

 

Foarte scurtă istorie a ştiinţei
Perioada: 1300-1400

»»» False Geber descoperă acidul sulfuric

Visul alchimiştilor din Orientul Mijlociu şi Europa a fost acela de a transforma metalele în aur. În efortul lor de a găsi soluţia salutară, aceştia au dezvoltat diverse tehnici de analiză a elementelor chimice. Pe parcursul experimentelor cu soluţii corozive, False Geber, un alchimist necunoscut la începutul secolului al XIV-lea a descoperit un acid foarte puternic, acidul sulfuric, ce are şi astăzi o largă folosire.

 

»»» Roata de tors este adusă în Europa

Roata de tors a constituit o inovaţie cu un mare impact asupra industriei textile. În locul transformării manuale a fibrelor naturale în fire, roata de tors permite executarea acestei operaţii prin simpla apăsare a unei pedale.

 

Roată de tors

Roată de tors
Credit imagine: old-picture.com

»»» Distilarea vinului de către Arnau de Villanova

Alchimiştii au dezvoltat o serie de tehnici pentru separarea amestecurilor complexe de substanţe. Una dintre metode este distilarea. La începutul secolului al XIV-lea, alchimistul Arnau de Villanova a aplicat vinului tehnica distilării. Atunci când vinul este încălzit, alcoolul este primul care se vaporizează. De Villanova a captat vaporii de alcool, iar prin răcire a produs ceea ce s-a numit ulterior coniac. Distilarea a devenit o practică larg răspândită pentru obţinerea băuturilor cu un conţinut mare de alcool.

 

»»» Theodoric şi înţelegerea formării curcubeului

În 1304 Theodoric din Freinburg, Germania, începe cercetările asupra curcubeului, cercetări care se concretizează în cartea De iride (Despre curcubeu), în care sunt explicate corect multe aspecte privitoare la formarea curcubeului. A folosit globuri cu apă pentru experimente.
»
Citeşte Cum se formează curcubeul?

 

»»» În 1307 Dante începe să scrie Divina Comedie


»»» Mondino de Luzzi scrie în 1316 "Anatomia", prima lucrare europeană dedicată anatomiei umane şi disecţiei


»»» În 1317 Papa Ioan Paul al XXII-lea a declarat interzise practicile alchimiste


»»» Apariţia ceasurilor mecanice

La începutul secolului al XIV-lea apar în Europa primele ceasuri mecanice bazate pe acţiunea gravitaţiei asupra unei greutăţi controlate de un mecanism de clichet. Chinezii realizaseră cu mult timp înainte ceasuri mecanice, numai că acestea utilizau apa ca forţă motoare.

 

»»» Aducerea ciumei negre în Europa

În 1346 ori 1347 corăbiile italiene aduc în Europa şobolani ai căror purici erau infectaţi cu bacteria ciumei. Se declanşează o epidemie care omoară 25 de milioane de oameni - o treime din populaţia Europei - până în 1351. În următorii 80 de ani boala revine periodic (în medie, la 8 ani), omorând mare parte din populaţia continentului. În portul Ragusa din Iugoslavia în anul 1377 se instaurează prima carantină, cei suspecţi de ciumă fiind izolaţi vreme de 40 de zile.

 

»»» Apariţia astrolabului

"Tratat despre astrolab", cartea lui Geoffrey Chaucer apărută în 1391, descrie cum se construieşte un astrolab (instrument folosit pentru măsurarea poziţiei aştrilor şi a înălţimii lor deasupra orizontului) şi cum se foloseşte acesta.

 

Astrolab

Astrolab

 

»»» Dezvoltarea noţiunii de "impuls"

Francezul Jean Buridan, în perioada 1350-1360 dezvoltă noţiunea de "impuls", respingând ideea că sunt implicate forţe divine în deplasarea corpurilor cereşti, susţinând că un impuls iniţial este suficient pentru a le explica mişcarea.

 

-------------------------------------------------------------------

 

 

Columb îngenunchind  în faţa regineiA doua parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1400-1500 şi cuprinde subiecte ca: ideile revoluţionare ale lui Leonardo da Vinci, inventarea presei de tipărit mobile de către Johann Gutenberg, observarea efectului de capilaritate, constatarea erorilor busolei în a indica nordul geografic etc.

 


Foarte scurtă istorie a ştiinţei
Perioada: 1400-1500

 

»»» Leonardo da Vinci indică faptul că munţii au fost odată parte a unei mări

La începutul secolului al XV-lea Leonardo da Vinci avansează ideea că munţii au fost odată acoperiţi de ape. Ideea sa s-a bazat pe descoperirile fosilelor de peşti, corali şi scoici pe care le-a găsit pe munţii din zona de coastă. În acea vreme, modul în care munţii s-au format era subiect de discuţie printre învăţaţi, dezvoltându-se mai multe teorii.

 

»»» Leonardo da Vinci realizează schiţa paraşutei

Caietele lui Leonardo da Vinci sunt pline cu diverse schiţe de maşini ori dispozitive care, deşi cele mai multe sunt ipotetice, sunt de menţionat prin asemănarea acestora cu echipamentele moderne. Într-una dintre schiţe savantul italian desenează o paraşută ce arată în mare măsură ca o paraşută ce se foloseşte astăzi. Da Vinci a notat că paraşuta ar trebui făcută din in, iar lungimea laturilor să fie de 11 metri, în felul ăsta oricine putând-o folosi fără grija de a se zdrobi de sol.

 

Schiţa paraşutei lui da Vinci

Schiţa paraşutei lui da Vinci.
A fost găsită inscripţionată pe marginea unuia dintre caietele sale.

 

»»» 1434 - Leone Battista Alberti scrie o carte de desen care conţine legile perspectivei, arătând relaţiile matematice dintre dimensiunile obiectelor pentru ca acestea să arate naturale.

 

»»» 1450 - Nicholas din Cusa proiectează higrometrul şi emite noi ipoteze privind Universul

În timpul Renaşterii mulţi dintre filozofii naturii (fizicienii de astăzi) au realizat că pentru a înţelege natura trebuie să facă măsurători precise pentru o mulţime de manifestări ale naturii. În studiul meteorologiei de mare importanţă era măsurarea cantităţii de apă din aer. Germanul Nicholas din Cusa a proiect în jurul anului 1450 primul higrometru. În acest fel s-a demonstrat experimental şi faptul că există vapori de apă în aer.

În secolul al XV-lea se credea că Pământul era centrul Universului. Nicholas din Cusa a respins această ipoteză şi a afirmat în cartea sa De docta ignorantia (Despre ignoranţă) că Pământul este de fapt în continuă mişcare. Mai mult, acesta a susţinut că Universul este infinit  şi că toate corpurile cereşti se află în mişcare. Cum a ajuns filozoful german la aceste idei avansate la acea vreme este încă un mister pentru istoricii ştiinţei.

Tot Nicholas din Cusa este savantul despre care se crede că ar fi confecţionat ochelari pentru miopi în secolul al XV-lea.

 

»»» 1454 - Johannes Gutenberg inventează presa de tipărit

Inventatorii chinezi construiseră presa de tipărit în secolul al VI-lea. În anul 1454 germanul Johannes Gutenberg a inventat presa de tipărit mobilă. Acesta a demonstrat utilitatea invenţiei sale tipărind 300 de copii ale Bibliei. Prin această invenţie, Gutenberg a revoluţionat publicarea de cărţi în Europa. Deşi probabil că inventarea presei mobile s-a făcut fără influenţe chinezeşti, folosirea hârtiei şi a clişeelor s-au transmis din China.

 

Presa mobilă a lui Gutenberg - replică

Replică a presei lui Gutenberg (Deutches Muesum, Germania)
Credit imagine: travel.webshots.com

 

»»» 1473 - De rerum natura (Despre natura lucrurilor) de Lucreţiu este tradusă în limba latină, astfel teoria atomică a lui Democrit devenind cunoscută filozofilor vest-europeni.

 

»»» 1482 - Johannes Campanus traduce Elementele lui Euclid, aceasta fiind prima carte importantă de matematică ce vede lumina tiparului.

 

»»» 1490 - Leonardo da Vinci observă că lichidele aflate în tuburi cu diametre mici tind să se ridice pe pereţii tuburilor, făcând astfel una dintre primele observaţii asupra efectului de capilaritate.

 

»»» 1492 - Cristofor Columb constată că busola nu indică nordul adevărat

Exploratorul italian Cristofor Columb folosea busola pentru a se ghida pe apele planetei în călătoriile sale. În timpul unei asemenea călătorii pe oceanul Atlantic acesta a observat că, în fapt, busola nu arăta exact către nordul geografic, notând că nordul busolei nu este totuna cu nordul Pământului.

 

 

-----------------------------------------------------------------

 

 

Modele fulgi zăpadăA treia parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1500-1600 şi cuprinde subiecte ca: prima operaţie de cezariană, construirea primului ceas de buzunar, prima hartă a Americii, apariţia modelului heliocentric al lui Copernic, inventarea teodolitului, observarea formei fulgilor de zăpadă, constatarea forţei gravitaţionale etc.

 


Foarte scurtă istorie a ştiinţei
Perioada: 1500-1600

 

»»» 1500 - Elveţianul Jakob Nufer face prima cezariană documentată, în care femeia supravieţuieşte.


»»» 1500 - Leonardo da Vinci realizează schiţa unei muschete cu declanşator tip butoi, prima armă vestică. În acelaşi an da Vinci desenează schema primului elicopter; modelul său nu a fost realizat practic niciodată.


»»» 1502 - Peter Henlein reuşeşte să construiască primul ceas de buzunar. Acesta era acţionat de un arc pentru a-şi mişca limbile.

 

Unul dintre ceasurile lui Peter Henlein

Unul dintre ceasurile construite de Peter Henlein
Credit imagine: wikipedia.org

 

»»» 1507 - Prima hartă conţinând America

Cartograful german Martin Waldseemuller publică o hartă în care noul continent descoperit de Columb şi explorat de Amerigo Vespucci (între 1497 şi 1504) apare sub denumirea de America. Vespucci şi-a dat seama, spre deosebire de Columb, că noul continent nu este parte din Asia.

 

»»» 1514 -Teoria heliocentrică a lui Copernic şi apariţia semnelor + şi -

Copernic scrie prima sa versiune a teoriei heliocentrice, în care Soarele se afla în centrul Universului, iar Pământul este unul dintre corpurile cereşti care se învârtesc în jurul Soarelui. Cartea nu va fi publicată decât în 1543.
Matematicianul olandez Vander Hoecke foloseşte pentru prima dată semnele de plus şi minus cu semnificaţia lor modernă, într-o expresie algebrică.

Sistemul copernican

Sistemul copernican realizat în 1708 de Andreas Cellarius

 

»»» 1520 - America îmbogăţeşte Europa. Tinctura de opium

Curcanii sunt aduşi în Europa din America. Portocalul este adus de portughezi din China. Porumbul este adus de spanioli din America. Tutunul, originar din America Centrală, s-a răspândit în Europa. Medicul şi alchimistul Philippus Aureolus Paracelsus introduce în medicină tinctura de opium, pe care o denumeşte laudanum.

 

»»» 1530 - Girolamo Fracastoro descrie simptomele, modul de răspândire şi tratamentul sifilisului - termen pe care el l-a inventat, după numele miticului ciobănaş care a provocat răspândirea bolii.

 

»»» 1540 - Matematicianul german Georg Joachim Rheticus expune modelul planetar heliocentric al lui Copernic. În 1543 apare cartea De revolutionibus orbium coelestium (Despre revoluţiile corpurilor cereşti) a lui Copernic.

 

»»» 1543 - Prima carte de anatomie corectă

Anatomistul Andreas Vesalius publică prima lucrare corectă de anatomie umană. Pentru sute de ani anatomia se învăţa din lucrările lui Galen, care conţineau multe erori, ca de exemplu ideea că plămânii au cinci lobi. Vesalius arată că multe dintre ideile lui Galen au fost bazate pe disecţia de animale.

 

»»» 1546 - Presupoziţia că bolile pot fi provocate de entităţi minuscule

Girolamo Fracastoro propune teoria conform căreia bolile sunt provocate de nişte entităţi asemănătoare seminţelor, care se transmit de la persoană la persoană.

 

»»» 1551 - Leonard Digges inventează teodolitul, instrument folosit pentru măsurarea unghiurilor orizontale şi verticale.

 

Teodolit

Teodolit
Credit imagine: wikipedia.org

 

»»» 1553 - Michael Servetus, într-o carte de teologie publicată anonim, susţine că sângele ar circula de la inimă la plămâni şi invers. Descoperit fiind ca autor al lucrării, a fost ars pe rug în Geneva la ordinul reformatorului Jean Calvin.

 

»»» 1581 - Galileo şi oscilaţia pendulului

Studiind candelabrele, Galileo Galilei ajunge la concluzia că perioada de oscilaţie a unui pendul este independentă de amplitudinea oscilaţiei. Această observaţie va iniţia efectuarea unor studii ulterioare de către savanţi ai vremii, ce vor conduce la ceasuri mai precise.

 

»»» 1582 - Reforma gregoriană a calendarului

La sfatul astronomului Christoph Clavius, papa Grigore al XIII-lea reformează calendarul Iulian folosit la acea dată, sârind peste zilele aflate între 4 şi 15.X; noul mod de a număra anii se numeşte calendarul gregorian. În urma calculelor, anul 1582 a avut doar 354 de zile, cel mai scurt an cunoscut în istorie.

 

»»» 1584 - Giordano Bruno - în cartea Dell infinito universo e mondi - avansează ipoteza conform căreia stelele sunt grupate în sisteme planetare şi că Universul este infinit.

 

»»» 1584 - Observarea forţei de gravitaţie

În perioada Renaşterii mulţi savanţi ai vremii au efectuat diverse experimente pentru a înţelege mai bine natura. în 1586 matematicianul Simon Stevin a efectuat o serie de experimente cu bile. Acesta a lansat bile de plumb de diferite greutăţi, observând că acestea ating solul în acelaşi timp. Observaţiile făcute de Stevin le preced pe cele ale lui Galileo Galilei.

 

»»» 1590 - Galileo Galilei descrie mişcarea corpurilor aflate în cădere

În 1590 Galileo începe experimentele sale privind caracteristicile mişcării corpurilor aflate în cădere. Acesta arată că obiecte de diferite greutăţi lansate către sol cad cu aceeaşi viteză şi ating pământul în acelaşi timp, ceea ce contrazice afirmaţiile lui Aristotel. Galileo şi-a publicat rezultatele experimentelor în cartea De Motu (Despre mişcare).

 

»»»1591 - Observarea geometriei fulgilor de zăpadă

Matematicianul englez Thomas Harriot este primul european care a observat că fulgii de zăpadă au şase vârfuri ori şase feţe. Ca în multe alte situaţii, chinezii ştiau despre acest lucru de multe sute de ani, în acest caz din secolul al II-lea î.Hr.

Fulg de zăpadă - artist

Fulg de zăpadă - imagine realizată de artist

 

 

http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/48-scurta-istorie-descoperiri-st...

 

 

Știri Atheneum: