Cutremurul din 4 martie 1977

Vineri, 4 martie 1977. Luna plina. Primavara batea la usa. Aparusera deja mugurii copacilor. La televizor - filmul bulgaresc Dulce si Amar. Ceausescu, aflat în Nigeria, participa la dineul oficial dat de presedintele african. Nimic nu prevestea urgia care urma sa se abata asupra României... 10 bombe atomice La ora 21.22 seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, loveste tara noastra. Violenta lui s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala, în directia nord-sud si est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km, planul în care s-a produs prabusirea straturilor fiind de aproximativ 60°. Toate statiile seismice de pe glob, aflate pe receptie, au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat si analizat informatiile primite în urma cutremurului fiind cea de la Golden - Colorado (Statele Unite). Energia distructiva eliberata de seism a fost egala cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!

55 de secunde de groaza! Peretii s-au prabusit, geamurile s-au spart, focul a izbucnit! Unii s-au repezit îngroziti pe scari sau spre iesiri; altii au ramas încremeniti în casa, paralizati de teama. Aceeasi teama care i-a îndemnat pe altii sa se arunce de la etaj. S-au înregistrat chiar si cazuri de femei care au nascut înainte de vreme.

Ceausescu este informat despre cutremur. Banchetul este întrerupt câteva minute mai târziu. Informatiile care i-au parvenit initial vorbeau despre un cataclism de 10 grade si despre distrugerea totala a Bucurestiului. Stabilind legatura cu tara, Ceausescu a cerut informatii precise, a dat primele ordine si a instituit starea de necesitate pe teritoriul României. A doua zi, la ora 8.15 minute, o aeronava având la bord familia Ceausescu si restul delegatiei ateriza pe aeroportul Otopeni. Bucurestiul a fost cel mai greu lovit. Apoi Teleormanul, Doljul, Iasiul, Vasluiul, Buzaul, Vrancea, Mehedintiul...

Dimensiunea dezastrului

În Capitala au cazut 32 de blocuri si cladiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns cladirile de la Lizeanu - colt cu Stefan cel Mare, Continental - Colonadelor, Dunarea, Scala, Casata si Nestor. Sub darâmaturile blocului de la Colonadelor si-au gasit sfârsitul: Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreuna cu sotul si cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internata cu câteva zile înainte în spital.

Ca prin minune, sotul, scriitorul Romulus Rusan, a fost gasit în viata sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatra, în fata blocului Scala, care s-a prabusit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morti. 2.600 de raniti. Orasul Zimnicea este prefacut în ruine: 175 de case prabusite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. În Craiova sunt avariate grav peste 550 cladiri, printre care se numara Muzeul de Arta, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeteana. Primele estimari indicau un numar de 30 de morti si 300 de raniti. La Vaslui sunt de asemenea pierderi grele, atât umane - 7 persoane decedate, cât si materiale.

La Ploiesti au fost distruse în jur de 200 de locuinte, alte 2.000 fiind grav avariate; situatia este grava si în judetul Buzau, unde sunt afectate în jur de 1.900 de cladiri. Mai "fericite" sunt judetele din Transilvania si Dobrogea, care au scapat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea finala a pierderilor - umane si materiale, este teribila: 1.570 morti, 11.300 raniti, 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unitati economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o lupta neîncetata, zile în sir, pentru scoaterea supravietuitorilor de sub darâmaturi. Au fost adusi chiar si specialisti din Elvetia, însotiti de câini dresati pentru salvarea victimelor din munti. Au fost gasiti supravietuitori chiar si dupa 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmaturile fostului bloc "Continental" nu mai putin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat si redat vietii!

Bibliografie selectiva: Durere si eroism. Dupa zguduitoarea noapte din 4 martie 1977, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1980. Scînteia, Romînia Libera, Scînteia Tineretului


Sursa: http://www.historia.ro

Știri Atheneum: