02.10.03

Iată că vă scriu eu fiindcă adrisanţii e ocupaţi. Mereu e ocupaţi!

Am rămas cu o teamă instinctivă de ziua de 31, indiferent carei luni îi aparţine; poate pentru că 31 este 13 întors, adică mai al dracului decât numărul 13. În 31.10.03 mare lucru nu s-a întâmplat, doar maşina „Indesit" s-a defectat. Rulmenţii plus simeringul = 600.000 lei. E ceva! În schimb a venit Vlad şi a mai atenuat supărarea cu puţina vodkă, prăjituri, vin, daruri, etc. Mereu când vine pe la noi, aduce câte ceva la fiecare. Deja noi l-am adoptat ca pe copilul nostru şi, începând de la "cel cu ţiţa-n gură pân' la cel cu barba sură", toată lumea îl aşteaptă; inclusiv Max, cu care Vlad se joacă foarte frumos.

Când am venit eu la Palas de la Videle, am adus cu mine şi pe motanul Kuikli (poate nu se scrie asa, dar voi l-aţi botezat, iar eu nu ştiu engelezeşte ca să împănez scrisoarea cu vorbe englezeşti, ca tine). Motanul avea obiceiul să doarmă în biroul meu, pe unul din cele două fotolii care încadrau măsuţa de protocol din faţa biroului. După felul cum se manifestau subalternii care veneau la mine vis-a-vis de motan, eu îmi dădeam seama cu cine am de-a face. Dacă era un tip cu personalitate, îndepărta motanul şi se aseza el pe fotoliu; dacă era servil, mângâia motanul şi stătea în picioare. Femeile îl luau în poală şi se asezau in locul lui, îl mângâiau şi foloseau o cale pisicească de se apropia de mine.

Staţia Palas era grea şi, la început fiind, eu eram extrem de sever, pentru că era debandadă şi misiunea mea era să pun ordine acolo. Eu luasem Palasul dupa o grevă a salariaţilor (care nu-şi primiseră banii pe orele suplimentare efectuate, de câteva luni). Şi cum prin 76 o greva era o crimă împotriva statului socialist, era o ruşine pentru partid, măsurile au fost dure: o listă cu 22 de inşi din conducere au avut de pătimit (mutaţi, retrogradaţi, îndepărtaţi din partid sau sancţionaţi cu vot de blam, etc). Prea departe nu s-au dus ei, aşa cum au facut şi după revoluţie, şi unelteau împotriva mea - cum fac oamenii lui Vadim împotriva puterii actuale. Una din faptele lor care cu adevarat m-a durut, a fost dispariţia motanului. Târziu am aflat eu cine mi-l aruncase într-un vagon, şi-l expediase la Varna. Era un ticălos de activist de partid şi ca să scap de el din unitate, l-am trimis la "Ştefan Gheorghiu". După ce a venit de acolo l-au pus preşedinte de sindicat în alta parte. Şi promovarea era o metodă de a scăpa de oameni incomozi şi parşivi.

Iată că după 26 de ani, îl am pe Max care îmi clasifică oamenii prin comportamentul lor faţa de el. Norocul lui e că acum nu am nici un motiv să iau atitudine faţă de oamenii incomozi şi îi tratez cu totală indiferenţă. În parc sunt moşi care îl întâmpină cu bastonul ridicat, cu o privire duşmănoasă sau cu o vorbă de ocară. E vinovat şi Max că-i place să ridice piciorul din spate chiar pe banca lor. De aceea îl trec cu lesa pe lângă ei. Un asemenea ticălos îi determinase pe gardieni să ne amendeze dacă ne vedeau cu Max fără lesă.

Acum lucrurile s-au normalizat. O plimbare cu Max prin parc este o adevărată plăcere. Şi iată cum timpul aşează viaţa în făgaşele ei normale. Numai că voi nu mai aveţi răbdare să se aseze lucrurile de la sine. De la Ion Creangă, care-şi scria în tihnă poveştile în pielea goală, într-un butoi cu apă - pe o scândura pusă pe gura butoiului, şi până la heakerii care stau şi câte două zile şi navighează pe Internet fără întrerupere, s-a schimbat ceva profund în firea românului. Planeta se grăbeşte, dar nu ştie incotro...

22.10.03

Maşina lui Tiţa, pe care şi-a dorit-o atâta, este cu adevărat frumoasă: argintie, formă modernă, airbeg-uri la toată carlinga, bord impresionant. Deh, treabă nemţească! Cu ocazia asta a stat şi ea mai mult la noi şi ne-am amintit perioada când Tiţa era a noastră. Noi am trăit validarea cu forcepsul a Noii Constituţii prin votarea ei cu 55%; cifrele reale arată 44%, restul fiind minciuni adăugate de PSD, care s-a implicat în REFERENDUM ca şi cum ar fi fost alegerile sale. Mascarada aceasta este de fapt un preludiu la alegerile care vor urma şi care ne avertizează ca puterea se va menţine la actuala coloratură, chiar dacă noi nu o dorim. De altfel, măsurile ne-au fost comunicate de la cel mai înalt nivel încă de a doua zi. Ilici e de părere că noi, aştia care nu am fost la vot, nu vom mai fi luaţi în considerare la alegerile următoare; daca vor vota 30%, aceştia vor hotărî şi pentru noi, cine să fie aleşii!

CT Popescu ne-a împărţit în protestatari, nesimţiţi şi dezamăgiţi, dar nu a luat în seamă şi calea de mijloc: dacă votam DA se bucura PSD, daca votam NU se bucura Vadim - şi nu meritau; asa am ales calea de mijloc şi mi-am zis: "ia mai dă-i...!" La întrebările reporterilor "pentru ce votaţi?", alegătorii răspundeau: puşcariaşii - pentru libertate; tinerii - să nu mai facă armată; oltenii - ca să-i primească baronii în audienţe; bogătaşii - ca să le apere Constituţia averile; sărăntocii - ca să le dea ajutoare sociale; femeile - ca să scape de grija zilei de miine (ele au votat sâmbăta spre duminică - noaptea - dupa principiul "nu vrem bani, nu vrem valuta, numai..."). Funcţonarii au fost ameninţaţi că pe baza listelor de vot, ne-prezentaţii vor fi daţi afară din serviciu. Lumea a fost scoasă cu fanfare la mici, bere, tombole şi acolo s-au umplut urnele mobile. Ţiganii au votat ca să circule liber în Europa. Pensionarii s-au speriat că le bagă în cuponul de pensie antrax, ca să scape de ei dacă nu votează. Şi uite-aşa s-a derulat o acţiune importantă, de care o să ne amintim cu ruşine câtă vreme va fi valabilă NOUA Constituţie. Listele care cuprind corupţii şi nefericiţii ne plasează pe noi ultimul loc în Europa...

30.10.03, ora 4.30

Azi este a doua zi de când e valabilă NOUA Constituţie. Am încheiat aici problemele ei. Deja ne aflăm în a doua zi de când s-a propus reînfiinţarea Regatul Secuimii, care cuprinde Harghita, Covasna şi Mures. Preşedintele Ungariei, în vizită "privată" în România, a profitat de plimbarea lui Ilici pe la Casa Albă şi a participat nemijlocit la Congresul de re-înfiinţare a Regatului. Ar trebui să urmăm exemplul Isreaelului şi să îngrădim acest ţinut, pentru a le da posibilitatea să se dezvolte fără influenţă românească. Acum ei bântuie cu afaceri în întreaga Transilvanie, Banat, Bucovina, iar vara ajung la Tulcea şi pe Litoral. Dacă-i întrebi de ce nu învaţă româneşte, ei îţi răspund cu obrăznicie: "da' românii de ce nu învaţă ungureşte, că doar România şi Ardealul sunt vecine?" Pentru că am trăit 12 ani între ei, le cunosc foarte bine trăsăturile: muncitori, serioşi, se ţin de cuvânt, uniţi, gospodari, femei curate; dar şi plini o înverşunată mândrie ascunsă că sunt unguri.

Românii care au fost deştepţi, au învăţat limba lor şi le-au luat exemplul, dar mulţi au rămas cu apropiere faţă de ei. Aceştia sunt adepţii separării treburilor Ardealului şi Banatului de restul ţării, pentru a dovedi că ei se vor mişca astfel cu o viteză sporită faţă de restul ţării. Intrarea Romaniei în UE îi va ajuta să realizeze acest lucru. Acum ţelul lor este să scape de alde Vadim şi Funar, care nu-i lasă să facă ce vor, atâta vreme cât mai există România.

Ieri a fost pe la noi Viorica. Victoria i se laudă cu copiii ei, bucuroasă că a venit şi Andu sănătos, că Elena şi-a luat maşina, că Mihaela este iubită de Vlad, că de la tine are numai veşti încurajatoare, etc. Pe fondul asta, musafira mi-a băut cinci sticle cu bere, făcute de mine cinste, în sănătatea lui Nicuşor, care a împlinit 68 de ani. Pepita a desfăcut cutia cu caviar azer şi, trai nineacă! Să mai zica cineva că n-o ducem bine... A fost prima lună când utilităţile (întreţinere, curent, telefon...) ne-au costat pe jumătate faţă de septembrie, dar nu pentru că s-a ieftinit ceva, ci pentru că nu mai plătim odată cu întreţinerea şi reparaţiile la acoperiş.

Poate că ai aflat că cel mai independent dintre constăţeni - Mazăre - de o săptămână este cea mai mare sculă pe bascula PSD pe Constanta. Sub Mazăre s-a făcut mult mai mult pentru Constanţa decât până acum: avem bulevardele asfaltate, avem iluminat Luxten, s-a pus odine în Mamaia (unde nu mai intră oameni cu paporniţe, ci numai cu diplomat), avem fântâni aterziene în portul Tomis şi la Dacia, vapoare suspendate la intrările în oras, la pensionari li se dă din când în când, gratis, câte un kil de ulei, zahăr, orez, făină, călătoresc gratis pe tramvaie, li se dă gratuit ziarul „Observator" al PSD (să-i vezi cum stau prin ganguri în şiruri imense, umiliţi şi amărâţi să-şi ia "darurile"!). Noi nu beneficiem de aesmenea facilităţi, pentru că avem peste 1,2 mil. lei pensie!

Cam atât şi o să vă mai scriu. Mi-e dor de voi.

Vă sarut în numele tuturor,  Vili.