Războiul dintre palate se mută în Parlament

Reacţii virulente ale politicienilor autohtoni, lipsă de efect la nivel juridic şi 'no comment' din partea ambasadorilor europeni - acestea sunt, cel puţin deocamdată, consecinţele bileţelului trimis de premierul Călin Popescu-Tăriceanu preşedintelui Traian Băsescu.

Liderul social-democraţilor Mircea Geoană, alături de fostul preşedinte Ion Iliescu au denunţat existenţa unei crize politice de o gravitate fără precedent. Ca urmare, Partidul Social Democrat (PSD) va declanşa procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui României, în conformitate cu articolul 95 din Constituţie.

Pentru declanşarea procedurii de suspendare din funcţie a şefului statului este nevoie de semnăturile a cel puţin o treime dintre cei 469 de parlamentari. Este necesară consultarea Curţii Constituţionale, precum şi organizarea unui referendum.

Social-democraţii au anunţat că vor face "toate demersurile posibile" şi pentru demiterea primului-ministru, dar nu s-au decis încă dacă vor depune o moţiune de cenzură sau vor recurge la alte modalităţi.

"Problema demiterii premierului Tăriceanu este relativ simplă. Dar problema pe care ne-o punem este ce fel de soluţie găsim, ce punem în loc, ce formulă de guvernare şi ce susţinere parlamentară vom avea pentru un alt guvern. Întrebarea nu este dacă pleacă premierul Tăriceanu, ci ce se întâmplă a doua zi", a afirmat Mircea Geoană.

PSD va avea consultări cu partidele parlamentare în ideea convocări unei sesiuni extraordinare a Legislativului pentru declanşarea procedurii de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării. De asemenea, PSD consideră că este imperios necesară prezenţa preşedintelui României şi a premierului în faţa Parlamentului pentru explicaţii.

Partidul Conservator (PC) încearcă formarea unei noi coaliţii politice care să salveze România "de statul poliţienesc pe care intenţionează să-l instaureze preşedintele Traian Băsescu". "Ne preocupă formarea unei coaliţii puternice împotriva sistemului discreţionar şi autoritar al unui preşedinte care se doreşte a fi democrat", a afirmat liderul conservatorilor, Dan Voiculescu.

PC se aşteaptă în continuare la crize create de Traian Băsescu şi se teme că imaginea României în Uniunea Europeană va fi afectată de scandalurile interne. Dan Voiculescu crede că "dacă preşedintele va înţelege să rămână în atribuţiunile sale constituţionale, iar premierul, cu un guvern mic, eficient, va fi lăsat să-şi facă treaba, lucrurile se pot rezolva într-o săptămână, două". În cazul în care Traian Băsescu nu va înţelege aceste lucru, România se va confrunta cu o criză politică majoră, a avertizat liderul PC.

Conservatorii vor avea discuţii cu PNL şi cu PSD, precum şi cu celelalte partide parlamentare pentru a identifica soluţiile de ieşire din criza politică. Dan Voiculescu a precizat că formaţiunea sa nu se va întoarce la guvernare, dar va susţine un guvern minoritar condus de Călin Popescu-Tăriceanu.

Din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), senatorul Gyorgy Frunda este de părere că cei mai mulţi dintre parlamentari nu vor alegeri anticipate, aşa că vor fi foarte atenţi la ce se va întâmpla cu guvernul. "Din toată această răfuială au de pierdut atât PNL, cât şi PD", a afirmat senatorul UDMR, care a adăugat că şi Traian Băsescu a făcut o greşeală politică atunci când a decis să facă public bileţelul, lucru care îl va costa.

Gyorgy Frunda atrage atenţia că "această luptă în noroi" nu face altceva decât să aducă prejudicii României la nivel european şi internaţional. Senatorul a dezvăluit că deja socialiştii europeni şi-au pus întrebarea dacă nu cumva a fost o prea mare grabă pentru primirea României în UE la 1 ianuarie 2007.

Preşedintele Partidului România Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor, consideră că şi Traian Băsescu şi Călin Popescu-Tăriceanu sunt vinovaţi - primul de complicitate şi celălalt de tăinuire - şi că amândoi sunt "prizonierii" unor grupuri de interese de tip mafiot. "Au venit la putere împreună, trebuie să plece împreună", afirmă Vadim Tudor.

Liderul PRM a amintit că partidul său a cerut de mai bine de un an suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu pentru "incapacitatea" de a-şi exercita mandatul. "Am făcut această propunere în repetate rânduri, dar ne-am izbit de calculele meschine ale altor partide, nevrând să marşeze la iniţiativa noastră, pentru ca acum să ne dea, indirect, dreptate. Toată această perioadă reprezintă timp pierdut pentru România şi trebuie organizate, de urgenţă, alegeri anticipate, atât parlamentare, cât şi prezidenţiale", a declarat Corneliu Vadim Tudor.

Liberalii pun în discuţie colaborarea cu democraţii, în prima şedinţă a Biroului Politic Central de după congresul PNL. Vicepreşedintele Ludovic Orban spune că se aşteaptă o poziţie clară din partea PD, şi anume dacă democraţii mai respectă protocolul Alianţei DA şi programul de guvernare. Totodată, Orban crede că "trebuie lămurită odată chestiunea cu preşedintele Traian Băsescu", în sensul că liberalii nu îl vor mai susţine la viitoarele alegeri prezidenţiale.

La rândul său, vicepreşedintele liberal Crin Antonescu a acuzat "iresponsabilitatea" preşedintelui Băsescu, care a generat o "criză politică şi de imagine" a României. "Călin Popescu-Tăriceanu şi guvernul său au încercat, în ciuda tuturor predicţiilor, să-şi ducă mandatul la capăt şi l-au dus cu succes până în acest moment. Pe de altă parte, am avut un preşedinte intrigant şi şantajist, care nu a încercat şi nu încearcă decât să doboare acest guvern. Mi se pare, pentru un şef de stat, un act iresponsabil", a afirmat Crin Antonescu.

Democraţii discută şi ei problema bileţelului. Preşedintele Partidului Democrat (PD), Emil Boc, s-a întâlnit cu conducerea partidului şi discută despre poziţia pe care democraţii o vor adopta faţă de PNL.

Opinia formaţiunii lansate de Theodor Stolojan, Partidul Liberal Democrat (PLD), este că cea mai bună soluţie pentru ieşirea din criza politică şi recuperarea credibilităţii României este demisia lui Călin Popescu-Tăriceanu din funcţia de prim-ministru.

În plan juridic, bileţelul trimis de premierul Tăriceanu preşedintelui Băsescu, la care era anexat un raport privind compania Rompetrol, nu a produs efecte, cel puţin pentru moment.

Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) nu s-a autosesizat în legătură cu bileţelul. Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a precizat că nu există elemente care să indice săvârşirea unor fapte de corupţie. În măsura în care vor apărea noi elemente, acestea vor fi analizate şi se va lua o decizie.

Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a declarat că, teoretic, în cazul biletului, ar putea fi vorba despre infracţiunea de corupţie. Parchetul General va trebui să analizeze, în perioada următoare, dacă are suficiente date pentru a se autosesiza. Deocamdată, vor fi analizate informaţiile care au apărut în mass-media pe acest subiect. "Vom intra şi noi în posesia acelui bilet şi vom analiza dacă se impune să ne sesizăm din oficiu sau nu'', a spus Kovesi.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Anton Pandrea, apreciază că nu a fost afectat sistemul judiciar prin faptul că premierul i-a trimis preşedintelui biletul referitor la dosarul Rompetrol. "Este un aspect privat, al unei corespondenţe private între două personalităţi, care în momentul de faţă nu afectează sistemul judiciar", a declarat preşedintele CSM.

Ambasadorii europeni la Bucureşti văd scandalul provocat de bileţel ca pe o problemă de politică internă şi se abţin să facă vreun comentariu pe marginea acestui subiect.

Şeful reprezentanţei Comisiei Europene, ambasadorul Donato Chiarini, a apreciat că progresele României în ceea ce priveşte reforma justiţiei trebuie evaluate pe ansamblu, nu în funcţie de anumite cazuri, cum este cel al scandalului bileţelului. "Trebuie să recunoaştem, până la urmă, că nimeni nu este perfect', s-a limitat să declare oficialul UE.

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Roland Lohkamp - a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene - a refuzat să comenteze scandalul bileţelului. Ambasadorul Portugaliei în România, Alexandre Vassala, s-a limitat să declare, la rândul său, că scandalul bileţelului este o problemă internă a României.

rompres

Știri Atheneum: