Laura APRODU

O zi din viaţa gunoierului Vasile

Gunoierul Vasile se trezi luni dimineaţă cu sentimentul că pluteşte. Gunoierul Vasile se trezi luni dimineaţă cu sentimentul că pluteşte. Închise ochii pentru încă cinci minute, acele exact cinci minute care se fac întotdeauna un sfert de oră înainte de a te da jos din pat, şi se puse pe scormonit, în labirintul de întîmplări de curînd petrecute, sensul ascuns al acestei stări pe cît de uimitoare, pe atît de plăcute. Nu cîştigase la loterie apartamentul, la bingo nici o linie (de altfel, dacă ar fi cîştigat la bingo, i-am fi spus, de bună seamă, miliardarul Vasile), nici o femeie nu îi înfierbîntase aşternutul şi nici minţile. Cert lucru, nu avea nici un motiv să simtă că pluteşte.Read more

Păţaniile autorului

Trăise cum ştiuse. Şi ştiuse ce trăise. Ceea ce nu îl ajutase neapărat, ba deloc, să se împace cu viaţa de om activ al societăţii. Şi iată că ajunsese, ca orice autor de romane care nu a reuşit să scrie decît nuvele, povestiri scurte sau cîte un articol plătit la vreun ziar, să îi miroasă degetele a tutun ieftin şi să îşi facă ouă ochiuri ale căror gălbenuşuri, cînd nu se înşirau în tigaie, i se lipeau în barbă, să nu doarmă nopţile şi să bea toamna un vin greu în pivniţa amicilor pînă dimineaţa, cînd se suia în primul tramvai care pleca de la depou. Simţea de data aceasta că venise vremea să creadă cu tărie că poate în sfîrşit să bată la poarta marilor speranţe. Societatea nu e nevoie să îl placă, îşi mai spuse încrezător, ci să îl citească.Read more

Pe urmele şuşanelelor-de-viţă-nobilă

Şuşanelele-de-viţă-nobilă, în pofida rezonanţei lor vioaie, sînt, şi s-au dovedit ca atare, cu mult mai apatice, ursuze şi chiar iubitoare de întuneric. Luaţi ca primă dovadă faptul, demonstrabil, că nouă din zece dintre cunoştinţele dumneavoastră, ba poate chiar mai mult, nici nu au auzit de aşa-numitele şuşanele-de-viţă-nobilă.Read more

Pasionalul domn Avram

Răducu e un băiat care locuieşte la scara unu. De fapt tot acolo s-a şi născut. La propriu. Adică nu la maternitate ca toţi ceilalţi copii care se joacă în faţa blocului începînd cu ora şapte după masa. Asta e ora la care se adună pe maidanul din spate ăi mai mari, care ştiu deja să joace tenis cu piciorul şi frunza. Printre dărîmături Răduc este cel mai fericit.Read more
Subscribe to Laura APRODU