Marina NICOLAEV

Despre tine

m-am trezit cu tine pe fereastră
cu toate depărtările atîrnate de haine,
într-o neorînduială sonoră din alaltăieri

convinsă păream de lucrurile ninse,
aşezate prin sertarele memoriei

ele au încremenirea viscolului
îmi şopteşti
totul zace prin tine ca-ntr-un tablou Dali
trecutul este un copac înflorit lăsat în urmă
pe autostrada clipei

s-ar putea într-o zi
cineva din fereastră
să te îmbie cu fructe
înfiorat încă, ameţit
de gustul răvăşit al tinereţii...

Cenaclu Literar: 

Nu mi-e teamă de moarte

nu mi-e teamă de moarte, mi-e teamă de mine
de lucrurile lăsate aşa cum sunt
aşa cum trebuiau de dinainte să fie
nelimpezite de-acelaşi cuvînt

timpurile încep să miroasă strident a spaimă
se-ndeamnă-nvrăjbite sub norii de sânge
nimic nu mai este ca altădată
o fiară prin suflet tăcut se prelinge

nu mi-e teamă de vremuri, mi-e teamă de munte
nu mai am loc prin gînduri se rotunjesc
cînd pietrele vechi crescute prin oase
sub lespedea muntelui încet mă strivesc

nu mi-e teamă de moarte, mi-e teamă de mine...

Cenaclu Literar: 

Compendiu despre grădini

pietrele acestea sunt pe măsura ţărmului plâns
ele doar par desprinse din proiecţia valului nu se identifică
doar răsuflarea ta udă mai străpunge conturul leandrilor

nu sunt decît două ipostaze ale compasiunii
pumnul şi palma

două trupuri nefiresc atârnate de cer
dislocate printre madone prelungi a nisip
se vând amintirilor despre niciunde din nicăieri
şi parcă doar eu decolorez încet
în sensul invers acelor de ceasornic
un alt colţ de lume
despre care nu se mai ştie nimic

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Marina NICOLAEV