A fost o surpriză de proporţii. Tocmai calul, pe care au pariat atât experţii, cât şi publicul larg, a pierdut cursa, n-a ajuns nici la potou. Până departe s-a resimţit ruşinea eşecului. Mai poate fi ea spălată? Abia s-a terminat alergarea că a şi pornit să se învârtească moara speculaţiilor. Să fi fost ratarea efectul unei indispoziţii de moment? Sau o bruscă inhibare? Sau un ghinion căzut din senin? La recapitulare, s-a observat că întreg programul a fost minuţios calculat şi n-ar fi trebuit în chip normal să se producă vreo pana....
Alături de apă, foc şi cer (aer), pământul este simbol arhetipal şi element fundamental în alcătuirea cosmosului. Chiar dacă în opoziţie cu cerul pământul apare marcat negativ, el reprezintă un pol pozitiv în raport cu apa. Pământul e asociat cu pântecul matern, e o stihie a fecundităţii şi regenerării. Mitologemul pământului mamă (Terra Mater) are o răspândire cvasi-universală; apare deosebit de pregnant...
Credeţi-mă pe cuvânt! Românului cel mai mult îi place să vorbească discuţii. Să vorbească şi nea Ion, că şi el e om, să fie băgat în seamă. Să dea din gură, să gesticuleze, să se agite... Problema nu ar fi că vorbeşte deseori ca să se afle în treabă, sau ca să demonstreze interlocutorilor cât de "dăştept" e el; problema e alta - tema discuţiilor este în majoritatea cazurilor de mică ori nulă importanţă. "Mult zgomot pentru nimic". Dar după cum îşi flutură braţele în timpul conversaţiei, după cât de tare ţipă, după cât transpiră ca să îţi impună argumentele ori pseudoargumentele sale, ai zice că este un subiect de maximă urgenţă pentru umanitate.
Ca intotdeuna Angela incearca sa ne scoata din starea de paduche de Carpati si sa ne faca cetateni ai Pamantului, cu mai mult sau mai putin succes. Multumesc Angela
Totdeauna m-am întrebat de ce oamenii simt nevoia să-şi încrusteze numele în coaja copacilor. Poate dorinţa de a lăsa o urmă peste ani, o recunoaştere a faptului că au existat şi ei, odată, demult.. Când citeşti literele scrijelite chinuit, sau fasonate cu meşteşug, ajungi să cunoşti o frântură, o fărâmiţă dintr-un om care strigă din răsputeri: „Hei! Am fost şi eu aici!"; sau poate un om care aruncă plictisit, din colţul gurii: „N-am ce face la ora asta şi n-am nici o altă idee, aşa că...
La teatrul din Braşov * Amintiri cu Sică Alexandrescu şi George Calboreanu * Succese pe scena profesionistă, regizor şi pedagog al amatorilor * Spionul securităţii dă târcoale * Esperantist şi comunist
Adrian Munteanu: După Ploieşti a venit Braşovul, unde s-a desfăşurat cea mai mare parte din carieră. George Gridănuşu: Acum eram un pic mai bătrân. Poate talentul nu se topise, însă se risipise în ani de muncă şi...
Vom urmări evoluţia publicisticii filosofice a lui Motru în perioada interbelică, pentru a pune în relief anumite modificări de strategie şi de concepţie. Cu siguranţă, filosoful a continuat, după primul război mondial, să fie interesat de studiul filosofic al realităţilor româneşti. O scurtă prezentare a...
Prima dată am auzit de el în copilărie. Mama mă speria cu el: „dacă nu eşti cuminte, vine ţiganul şi te ia". Sau, „te dau la ţigani.". Ea nu era femeie rea, de câte ori ne bătea la uşă vreo cerşetoare, tăia o felie de pâine, punea alături o bucată de slănină sau de telemea, şi i-o dădea. Dar nu avea încredere în ea, în cerşetoare: era ţigancă. „Să nu arunci pâinea, e pagubă lui Dumnezeu! Dacă nu o mănânci, mai bine mi-o dai înapoi." „Nu, cucoană, nu o arunc. Da un leu nu ai?" Bani nu îi dădea: îşi cumpără ţigări - zicea. Eu nu prea înţelegeam, doar nu totul poate fi cumpărat cu un coltuc...
Cei ce au avut un mare rol în formarea Canonului Noului Testament au fost "ereticii", în primul rând Marcioniţii (din "şcoala" lui Marcion din Sinope; până spre sec. III d.Hr. ajunseseră să numere sute de mii de credincioşi. Numai faptul că împăratul Constantin a impus creştinismul "ortodox şi catolic" ca religie de stat a făcut ca mulţi dintre noi să nu fim Marcioniţi, Arieni sau Gnostici...). Aceştia respingeau în totalitate moştenirea iudaică, pornind de la afirmaţia că Iisus era Dumnezeu, fiul lui Dumnezeu - şi nicidecum om. Deci, nu era deloc important faptul că el se născuse, aşa cum afirmau ceilalţi creştini, din familia lui David. El era "uns" (mesia) prin puterea lui Dumnezeu, şi nu datorită profeţiilor. Din acest motiv, respingeau din start atât cărţile Vechiului Testament, cât şi cărţile autorilor evrei. Singura excepţie era Paul - ale cărui scrisori le acceptau în parte. De asemenea, acceptau Evanghelia după Luca (fără povestea nativităţii) şi partea a doua a Faptelor, cea în care se vorbea despre misiunea lui Pavel către gentili.
Vorbind despre Lot, am luat-o înaintea poveştii (biblice). Căci Cartea e mai ales despre Avram, nu despre Lot. Deci, să vedem Făgăduinţele Domnului către Avram pe când acesta trăia în Ţara Cananului (şi nu, deocamdată, a lui Israel).
Imediat după ce s-a despărţit Avram de Lot, i s-a arătat Dumnezeu şi i-a spus (cam aşa): tot ce văd ochii tăi de jur-împrejur, al tău este - căci ţi le dau Eu. Şi vor fi ale tale şi ale seminţiei tale în veac. „Îţi voi face sămânţa ca pulberea pământului de mare; aşa că, dacă poate număra cineva pulberea pământului, şi sămânţa ta va putea fi numărată." Din această afirmaţie putem presupune că cei creştini, care iau de bună afirmaţiile lui Pavel, se cam înşeală văzând în „sămânţa lui Avram" pe Iisus - pentru că Iisus nu a fost „mulţime", ci unul, şi a fost uşor de numărat... Poate mai mult temei au când afirmă că „sămânţa" sunt creştini de azi, Biserica, va să zică.
"Cinstea vieţii mele si idealul vieţii mele sunt acelea de a fi aşternutul pe care la nesom să se poată odihni oricând sufletul ţării..." Nichita Stănescu
De ziua României nu mă pot gândi decât că mi-e dor de ţara în care m-am născut şi mă întreb (pentru a câta oară?) dacă am ales calea cea mai bună venind aici. Ca în orice alegere pe care o facem în viaţă, argumentele sunt pro şi contra. Şi ca de atâtea ori în viaţă, alegerile bune sau rele înseamnă că avem de plătit un preţ. Despre...
Comments
Re: Să vorbim discuții
Ca intotdeuna Angela incearca sa ne scoata din starea de paduche de Carpati si sa ne faca cetateni ai Pamantului, cu mai mult sau mai putin succes. Multumesc Angela