"La ora actuală, eu nu pot să-i spun ţiganului să se ia după români, pentru că nu este un bun exemplu. Suntem un popor de rahat. În timp ce rromul fură un portofel de foame, românul sparge banci." Mădălin Voicu (deputat PSD)
Stătea în penumbra palidă a unui pomişor din parc si îl urmărea lacom pe bărbatul masiv care traversa spre cladirea unde era agenţia aia care trimite oameni la...
Despre spaţiul public discutăm în sensul conferit de J. Habermas: ,,Noi calificăm drept «publice» anumite manifestări atunci când spre deosebire de cercurile închise, ele le sunt tuturor accesibile, în acelaşi fel cum vorbim despre...
[[wysiwyg_imageupload:85:]]Cineva a spus că o călătorie este un lucru serios pentru persoanele frivole şi un lucru frivol pentru persoanele serioase. Cred că este o bună parte de adevăr în acest cuvant de spirit. Pentru că o călătorie te învaţă fără voie o sumă de lucruri; şi nu numai acela care ştie deja foarte mult - şi este deci destul de trist ca să fie şi serios îşi poate îngădui să nu înveţe nimic călătorind, ci să se odihnească numai.
O călătorie este, întotdeauna, o invitaţie la gândire. Se gândeşte mult mai viu...
Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe şi nu ştim când şi unde se termină. Ne trezim doar că numai suntem copii, că am ieşit din copilărie, uneori fără să o fi trăit pe deplin... Copilăria este o lume fermecată, duioasa, dulce, lină, în care orice se poate întâmpla. Orice! Este vârsta la care suntem cel mai aproape de Dumezeu si de toate tainele existenţei. Ne putem întâlni oricând cu balaurul cu şapte capete, cu zgripţuroaica cea haină, putem fi vrăjitori, eroi din filme sau benzi desenate, putem vizita orice loc din lume cu ochii minţii şi să credem cu tărie că am fost acolo cu adevărat...
Articolul a apărut în Revista Fundaţiilor Regale, anul VIII, Nr 8-9, 1 August - 1 Septembrie 1941
în mintea românului cărturar, din alte provincii decât Basarabia şi profan în ale Bisericii şi ale Teologiei, "ortodoxismul basarabean" înseamnă ceva exterior şi pitoresc. Ne-am intâlnit adeseori cu clerici basarabeni. Am intrat de câteva ori prin bisericile dintre Prut şi Nistru şi am asistat, în catedralele de la Chişinău, din Bolgrad sau din Ismail, la o...
Numai ce a plecat primarul de la mine că m-am şi repezit să-ţi scriu, drăgălaşule, de frică să nu mai vină careva şi să nu rămân gestantă cu scrisul cum rămân ofiliţii aştia la întreţinere! Ştiu că nu-ţi zâmbeşte viaţa mea trepidantă, dar abia acum te înţeleg şi eu cât de curvă e politica asta şi parşivă, de nu te lasă să-i zici la nici unul că-i prost de nu i se vede marginea tre’să stai aşa să zâmbeşti neapărat, cum face domnul preşedinte săracu’! Şi doar tu m-ai băgat în asta că eu, ţi-am spus că mă încalecă tot partidul, nemotivat!
Au românii două afirmaţii biblice care le merg la inimă. Nu neapărat pentru că sunt credincioşi din cale afară. Prima este cea despre vină: "Cine dintre voi este fără de păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea" (Ioan 8.7). E vorba despre femeia curvă. A doua este afirmaţia lui Iisus că fiecare ar trebui să îşi ierte fratele "de şaptezeci de ori câte şapte", aşa cum o face şi Dumnezeu (Matei 18.22).
Şi iată cum vedem mai peste tot - mai ales pe sticla TV -, apărând foşti (şi chiar actuali) securişti, povăţuindu-ne să aruncăm piatra DOAR dacă suntem fără de păcat. Şi alături de ei...
Iată-ne şi cu o revistă românească. Şi cum începuturile de obicei sunt grele, nici a lucra la o revistă sau a începe să scrii nu este uşor.
Ca şi în oricare altă breaslă, se pare că scriitorii noştri noi, tineri sau bătrâni, trebuie să fie "promovaţi" sau aprobaţi de un scriitor consacrat. Se aşteptă ceva, un îndemn, o mână de ajutor, fie şi o critică, un semn cât de vag. Odată îi scrisesem unui scriitor consacrat. Ştiam că-i în vârstă şi foarte ocupat, dar aşteptam totuşi, speram să văd ceva, cel puţin scrisul său de mână pe adresa scrisorii. N-am primit nici un...
NS:Dragă Felicia, eşti una din marile surprize - plăcute! - de la prima ediţie a Festivalului Românesc. Cred că a venit timpul să te cunoaştem mai bine. Deci, cine eşti tu, Felicia Costea? FC: M-am născut la Mociu, în judeţul Cluj la 15 ianuarie 1967 (în aceeaşi zi cu Eminescu, spuneam când eram copil şi mă mândream cu asta). În 1985 am absolvit Liceul Pedagogic din Cluj, devenind dăscăliţă. Am lucrat în învăţământul special pentru o perioadă de 10 ani. În 1996 am...
Stătea în penumbra palidă a unui pomişor din parc si îl urmărea lacom pe bărbatul masiv care traversa spre cladirea unde era agenţia aia care trimite oameni la...
NS:Dragă Felicia, eşti una din marile surprize - plăcute! - de la prima ediţie a Festivalului Românesc. Cred că a venit timpul să te cunoaştem mai bine. Deci, cine eşti tu, Felicia Costea? FC: M-am născut la Mociu, în judeţul Cluj la 15 ianuarie 1967 (în aceeaşi zi cu Eminescu, spuneam când eram copil şi mă mândream cu asta). În 1985 am absolvit Liceul Pedagogic din Cluj, devenind dăscăliţă. Am lucrat în învăţământul special pentru o perioadă de 10 ani. În 1996 am...
Comentarii