Eseuri Culturale

La curţile dorului

Submitted by on

Românului i s'ar putea învinui ca trăieşte în dor, or cu dor, şi pe bună dreptate. Golda Meir a răspuns odată la acuzaţia adusă Evreilor, că trăiesc prea mult în istorie, în felul următor: "Noi nu trăim în istorie ci istoria trăieşte în noi". Cred că în acelaşi mod am putea răspunde şi noi, Românii: noi nu trăim în dor,... Read more

O seamă de cuvinte

Submitted by on

În numărul trecut al revistei noastre am folosit un titlu, "La curţile dorului", fără a preciza provenienţa lui. O facem acum, pentru a nu crea confuzii. L-a folosit şi Lucian Blaga, căruia i-aş aduce omagii, şi Ovidiu Densuşianu, ambii autori folosind o sursă comună, folclorul românesc. Versurile aparţin unei doine vechi din Ardeal: "Sus, pe vârful muntelui, La curţile dorului..."... Read more

Biruit-a gândul - despre Panait Istrate

Submitted by on

Iată-ne şi cu o revistă românească. Şi cum începuturile de obicei sunt grele, nici a lucra la o revistă sau a începe să scrii nu este uşor. Ca şi în oricare altă breaslă, se pare că scriitorii noştri noi, tineri sau bătrâni, trebuie să fie "promovaţi" sau aprobaţi de un scriitor consacrat. Se aşteptă ceva, un îndemn, o mână de... Read more

Ler flori dalbe flori de măr

Submitted by on

Florile dalbe ler de măr, Scoală, scoală ici domn bun, Florile dalbe ler de măr, Şi fă focul mare, mare, Florile dalbe ler de măr, Şi-mi aprinde-o lumânare, Florile dalbe ler de măr, Şi-o lipeşte-ntre icoane. Florile dalbe ler de măr, Întide masa, Florile dalbe ler de măr, În toată casa, Florile dalbe ler de măr, Peste masă, Florile dalbe... Read more

Între pustiul Geţilor şi Basarabia

Submitted by on

Între pustiul Geţilor şi Basarabia [[wysiwyg_imageupload:75:]] Făt Frumos de Ion Buzdugan "Pe coama dealului, Frumos ca soarele, Dă pinteni calului Bătând hotarele. Prin Basarabia Dând trap buistrului: Sclipeşte sabia De pază Nistrului! În razele de-aur e Roş fulger - paloşea Peste coclaure Goneşte calu"n şea! Din arc de măgură Lucesc săgeţile, Stârnind din negură Singurătăţile... Voinicul calul şi-l Struneşte"n scară:... Read more

Vasile Pârvan

Submitted by on

[[wysiwyg_imageupload:77:]] VASILE PÂRVAN (1882-1927) O reamintire şi un îndemn Pârvan... cel care s-a ocupat de misterioasele începuturi ale neamului, şi mai ales de începuturile sufletului neamului a avut şi fericita ocazie să facă parte din prima generaţie a României Mari, temelia României moderne. V. Pârvan, piatră de temelie! Căci scria el: "când istoricul cărţilor vede pe un anumit loc hristoavele... Read more

Poezie şi Destin

Submitted by on

Conform tradiţiei Grecilor antici muzele au fost fiicele memoriei; dintre cele nouă muze, şapte sânt asociate direct sau indirect cu versul, deci cu poezia. "Minţii noastre îi place să dicotomeze" (aici în sensul de a forma o "realitate" în perechi diametral opuse) spunea St. Jay Gould într-o carte oarecum surprinzătoare pentru un biologist, fie el chiar profesor la Harvard ("The... Read more

Regina Maria

Submitted by on

[[wysiwyg_imageupload:79:]] Quote: Notă: încercăm să punem în această categorie, pe lângă personalităţile binecunoscute de noi toţi, şi alte caractere marcante din istoria şi cultura Românească, unele cunoscute mai bine de străini decât de noi, care din motive evidente (mai ales politice) nu s-au popularizat. Istoria trebuie cunoscută aşa cum a fost ea. Regina Maria i-a făcut cunoscuţi pe Români printre... Read more

Octavian Goga 1881-1938

Submitted by on

"Mormintele sunt pe seama morţilor lăcaşuri de odihnă, pe seama viilor urne evocatoare.[[wysiwyg_imageupload:71:]] "Mormintele sunt pe seama morţilor lăcaşuri de odihnă, pe seama viilor urne evocatoare. Posteritatea se opreşte în pragul lor ca să smulgă tainele vieţii ce a fost, să descifreze impulsul unei energii, sau să culeagă un invăţământ pentru ziua de mâine. Deasupra fiecărei cruci din ţintirim planează... Read more

Istorie pe orizontală

Submitted by on

Menţionam într-un articol precedent că minţii umane îi place să dihotomeze. Ne ocupam acolo de polaritatea raţiune-imaginaţie; vom con-sidera acum perechea spaţiu-timp (ca sistem cartezian), la coordonatele lor direcţionale, orizontale şi verticale. Timpul este dinamic, în mişcare, implică acţiune, modificare. Spaţiul este static, integrator, contemplativ şi prin definiţie, aistoric. Con-siderând două linii drepte şi poziţia lor, avem pe verticală un... Read more

Dreptul de a te naşte

Submitted by on

Prilej de meditaţie asupra faptului că unele lucruri, deşi atât de evidente prin însăşi existenţa lor, necesită "oficial" o aprobare pentru dreptul lor de a se naşte.... Se împlinesc acum în august, 135 de ani de la înfiinţarea a ceea ce s-a numit "Societatea literară Română pentru cultura limbei" şi din 1879 s-a reântitulat "Academia Română". Ministrul de instrucţie publică,... Read more

Mioriţa, fondul autohton şi setea de etern a Românului

Submitted by on

[[wysiwyg_imageupload:83:]]Quote: " Iar Geţii, cei ce se cred nemuritori... ei cred că nu mor şi că cel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis..." (Herodot) Folclorul nostru cred că este cea mai fidelă reprezentare a sufletului românesc, inclusiv lirismul său, atingând sublimul în balada Mioriţa. Ca orice literatură, folclorul este un întreg. La noi folclorul a fost... Read more

Pages

Subscribe to Eseuri Culturale