Mamă ai uitat rugăciunea

şi îngerii au păcătuit pe câmp,

pe drumul unde n-are nume sfârşitul,

unde lebăda n-a îmbătrânit niciodată

în zbor.

Apleacă puţin adevărul spre noi

să vezi mamă

ochiul lumii cum se-nvârte pretutindeni.

Diferite sunt tăcerile copilăriei!

Iată punctul pe care se sprijină curcubeul!

Iata pomul cunoaşterii are o rană apăsată

de clipe

pentru viitoarele seminţe

din care sa-mi zideşti un teritoriu

unde să mă întind

până la cel mai inexistent continent

părăsind toate chemările şi dorurile

unei lumi fericite cândva......
Caliopi Dicu