în noaptea ieșită din timp

pasărea ciudată

aștepta pe plaja pustie

valul izbăvitor al mareei

în răstimpuri

 vântul aduna şoaptele risipite

le purta

dincolo de geamandură

spre largul învolburat al mării

amestecându-le cu glasurile din adâncuri

într-un palid ecou

le pierdea printre stânci

lăsând în urmă doar aerul rece al serii

la orizont

se înălţau coloanele unui templu

despărţind zecile de oglinzi

ce împrăştiau lumina în jocuri ciudate.