Sibila Eritreea

Sibila Eritreea

Mi-e fruntea pergament pe care timpul
îl scrie cu slove aspre de oracol,
şi ochii tăi logodiţi cu-Olimpul
le leagă cu înţelesuri de miracol.

Să nu citeşti nimic despre-ntristare,
nici despre gândurile din nopţi târzii,
citeşte despre flori şi despre soare
şi despre frunzele de toamna încă vii.

Citeşte despre noi până la idee,
despre drumul întors către paradis,
dar nu citi despre fructul tău, femeie,
care mă ispiti aşa cum fu scris.

Citeşte despre cărarea izbăvirii,
dar nu citi despre drumul către iad...
Eu, damnat Sisif, urc piatra răzvrătirii
până la Olimpuri, ca apoi să ard.

Cenaclu Literar: