Rara avis
Rara avis. Iubirectomie
_______________________
au trecut 40 de zile
de la sublimarea păsării
nu îi voi face parastas
nu a murit cu adevărat
păsările nu se îneacă în albastru
când vor peştii
nici nu se dezbracă şi nu iubesc
când presupun profeţii
a fost o metamorfoză dificilă
pene smulse din piele
şi tumoare albastră răzuită din cord
de la sfârcuri în josul curburii lactee
s-a despărţit pasărea
de femeie
Rara avis. Afecţiuni albastre
_____________________________
ador vivariul înghesuit cu oameni
agitaţi
cruci jumulite de pene
de câte ori zbor deasupra bisericilor
văd cum unii oameni
îşi încrucişează braţele peste piept
nici unul nu se ridică de la pământ
alţii aruncă cu noroi, relicve de sfinţi
pietre, sau cu ce le-a mai rămas
din păcate
sunt alergică la rugăciuni şi oase putrede
Dumnezeu spune că aşa sunt eu
mai sensibilă
celelalte păsări sunt şi mai bolnave
văd că varsă amărâtele
şi peste turle
Rara avis. Mărturisire
______________________
recunosc
sunt o pasăre egoistă
cu vederi meritocratice
nu împart cu nimeni
bucuria zborului
cu Dumnezeu am o relaţie specială
bat aerul ce îi răcoreşte tălpile
în schimb
El are grijă ca nici un om
să nu îmi zboare mai presus
dacă nu merită
Rara avis. Adevărul despre pterodactil
______________________________________
am cunoscut odată un pterodactil
ce visa să îi bată şi lui cordul
puternic
aşa cum le bate cuplurilor de oameni
când îşi toarnă benzină
şi ard în cearceafuri
vorbea non-stop numai despre sine
şi supertristeţi primordiale
fictive
nu înţelegea că are inima prea mică
în comparaţie cu ciocul
şi sângele la fel de rece
precum cel al unei reptile târâtoare
degeaba zbura
cu jar între gheare
nu a sfârşit incendiat în dragoste
ci în cretacic
Rara avis. Măiastra
___________________
sub bolta frunţii
în sarcofagul ochilor
femeie cu viaţă subţire
preacuminte mă roagă
în risipa albastră
să o îngrop de vie
cu inima întreagă
aşteaptă, îi şoptesc
în ultraiubire
există zbor transcendent
chiar şi în prăbuşire
numai suverană să fie
aripa reîntregirii
Rara avis. Păsări amnezice
______________________
unele păsări uită să plece
din frunzişul copacilor
în descompunere
toamna
şi când braţele iernii dezbracă
crengile de frunze aşa cum
a fost planificat
în ceruri
păsările se prind de ramuri
aşteptând să fie dezgolite
ca şi cum ar fi arbori
ele însăle
dar nimic nu se compară
cu o neaşteptată
atingere
subtilă
precum îmbrăţişarea imaculată
a cascadei de zăpadă
căzând din risipa
albastră
Comentarii