Din culme în culme pe munte pietros, se năzăre satul din Ţara de Jos; acolo, prin vălul albaştrilor aburi, ciobanul ghiceşte mijiri de oleaburi, dar cum le cunoaşte de mic şi pe rând, mai limpezi le vede cu ochiul din gând...
Şi-acolo în vale, o strâmbă cocioabă şi-o mamă bătrână cu viaţă de zdroabă, şi-o zână de fată la casa din Grui, brodată pe chipul din inima lui. Dar fata cu dorul fu altuia dragă şi astăzi pereche de nuntă se leagă; răsună tot satul de chiot în toi, el pustnic în munte şi slugă la oi...
Partea a doua, în care se povesteşte cum nea Grigore Cucu din comuna Căscioarele, satul Coliba, şi-a îndeplinit toate visurile
După revoluţie, nea Grigore Cucu din comuna Căscioarele, satul Coliba, a fost plecat ani de zile în Turcia, să muncească. - Muncă grea, dar plătită! Nu ca aci... munceşti de-ţi sar ochii din cap, alergi zi şi noapte, n-ai sâmbătă, n-ai duminică. Şi când e să iei salariu", nu-ţi ajung banii decât să-ţi plăteşti datoriile la stat. Nu văd eu la alde fiu-meu ăla micu", la oraş? Dacă n-aş fi fost eu să-l ajut... l-ar fi întins de mult câinii...
Sânt profund impresionat să aflu că undeva, la capăt de lume (raportată la România, fireşte) cineva are astfel de preocupări culturale. Iniţia-tiva dumneavoastră, demersul pe care l-aţi făcut, eforturile pe care mai mult ca sigur le-aţi depus pentru menţinerea culturii române pe alte tărîmuri vă onorează şi sânt convins că veţi reuşi poate chiar mai mult decât v-aţi propus. Iar legăturile pe care le întreţineţi cu ţara, sigur vor da un plus de greutate şi credibilitate acţiunilor dumneavoastră ....
Partea a cincea, în care se povesteşte cum gusturile şi culorile se dispută şi, ca de obicei, câştigă cei care, vorba proverbului, au pâinea şi cuţitul
- Valere! Convoacă pe toată lumea! De ur-gen-ţă! Şedinţă! - Când, domn" primar? - Cum când, Valere? Dac-am zis că-i urgenţă? Arde!!! Dacă arde, acum! Repede-repede! Hai, adună-i pe toţi! Domnul primar Veronel Popleaţă s-a trezit că l-a sunat iar domnul prefect al judeţului - a câta oară, de când cu americanii? nici cu nevastă-sa nu vorbise aşa des în ultima lună, cum vorbise cu domnul prefect; una, două...
Eu am o părere despre Partidul Comunist Român care e o părere foarte bună. Că pe mine partidul m-a determinat să cred în Dumnezeu, pentru că partidul spunea să nu crezi, mai bine să crezi şi să te rogi la maimuţe şi la ameobe, care materia din celula ameobei s-a aranjat şi organizat singură, superior şi întâmplător împotriva teoriei entropice care spune că totul tinde să se împrăştie şi nu să se organizeze hazardos. Iac-aşa.
Tot partidul m-a făcut să-mi doresc să ajung într-o zi în America, fiindcă...
Un dialog consemnat de Adrian Munteanu sub lumina iernii aninate blând la un colţ de suflet românesc
Adrian Munteanu: Trei volume de versuri lansate la sfârşit de an 2001 ( "Cartea inimii albastre", "Cartea cu ele...cele din elegii" şi "Călimara galbenă şi gândacul de bucătărie"). Chiar dacă timpul este cel care a unit distanţele dintre apariţiile lor reale, tot este dovada unui prolific efort de decantare poetică. Cine declanşează aceste productive resorturi...
înainte de a trece spre iubita şi mult aşteptata primăvară, să ne oprim puţin asupra unui subiect celebrat în această perioadă de mai toate popoarele lumii: femeia şi, mai ales, dragostea.
Oh, femeia! Din timpuri imemorabile ea a stat alături de bărbat - spre fericirea şi nefericirea acestuia. Sunt unii care susţin că Adam a fost alungat din Rai şi pedepsit să muncească - munca rămânând mereu cel mai mare blestem al omului! - pentru că s-a dat la sânul Evei, atât de asemănător cu o poamă... Alţii zic că, dimpotrivă, pedeapsa omului a început cu...
Închisoarea Braşov, vis a vis de magazinul Universal, era ticsită de deţinuţi. Porţile se deschideau încontinuu şi se aducea un nou transport. Cei închişi priveau pe geam spre poartă pentru a afla cine a mai fost arestat. Coborât din maşină şi dus pe braţe am fost identificat de colegii închişi care, văzându-mă cum arăt, au început să bată în geamuri şi să strige : " tâlharilor, criminalilor, ucigaşilor!"
Cu doamna Lucia Bunaciu, nepoata lui Iacob Mureşianu, răsfoim
Quote:
Familia Mureşeanu a descins din satul Rebrişoara, Maramureş. O parte s-a stabilit în judeţul Bistriţa-Năsăud. De aici au plecat la studii teologice şi filozofice la Blaj verii primari, Iacob şi Andrei Mureşeanu. După terminarea studiilor au venit la Braşov. Activitatea poetică, jurnalistică şi muzicală prodigioasă a celor doi a fost continuată de Aurel Mureşeanu şi Iacob Mureşeanu...
Înainte să ne despărţim de lighioane, să ne mai oprim puţin asupra Dragonilor. Cum ziceam, în Torah (şi, în general, Biblie), acest animal fantastic este extrem de rar întâlnit. Mai mult prin extrapolare putem echivala Leviathanul unui dragon. Mulţi cred că la baza lui a fost un caiman, sau poate Tiamat, „zeiţa-dragon” a sumerienilor, Mama zeilor şi personalizare a „apelor adânci”, a Oceanului (în sens biblic, a „adâncului de ape” deasupra căruia mişca duhul lui Dumnezeu). Numele are înţelesul de „sărat”. Un alt „balaur”, întâlnit în Psalmi, este Rahab, personificarea răului, a Duşmanului, cu care Dumnezeu va da bătălie pentru a reinstaura calmul, pacea...
Sânt profund impresionat să aflu că undeva, la capăt de lume (raportată la România, fireşte) cineva are astfel de preocupări culturale. Iniţia-tiva dumneavoastră, demersul pe care l-aţi făcut, eforturile pe care mai mult ca sigur le-aţi depus pentru menţinerea culturii române pe alte tărîmuri vă onorează şi sânt convins că veţi reuşi poate chiar mai mult decât v-aţi propus. Iar legăturile pe care le întreţineţi cu ţara, sigur vor da un plus de greutate şi credibilitate acţiunilor dumneavoastră ....
Adrian Munteanu: Trei volume de versuri lansate la sfârşit de an 2001 ( "Cartea inimii albastre", "Cartea cu ele...cele din elegii" şi "Călimara galbenă şi gândacul de bucătărie"). Chiar dacă timpul este cel care a unit distanţele dintre apariţiile lor reale, tot este dovada unui prolific efort de decantare poetică. Cine declanşează aceste productive resorturi...
Închisoarea Braşov, vis a vis de magazinul Universal, era ticsită de deţinuţi. Porţile se deschideau încontinuu şi se aducea un nou transport. Cei închişi priveau pe geam spre poartă pentru a afla cine a mai fost arestat. Coborât din maşină şi dus pe braţe am fost identificat de colegii închişi care, văzându-mă cum arăt, au început să bată în geamuri şi să strige : " tâlharilor, criminalilor, ucigaşilor!"
Familia Mureşeanu a descins din satul Rebrişoara, Maramureş. O parte s-a stabilit în judeţul Bistriţa-Năsăud. De aici au plecat la studii teologice şi filozofice la Blaj verii primari, Iacob şi Andrei Mureşeanu. După terminarea studiilor au venit la Braşov. Activitatea poetică, jurnalistică şi muzicală prodigioasă a celor doi a fost continuată de Aurel Mureşeanu şi Iacob Mureşeanu...
Comentarii