Revista Atheneum

Chiar dacă posteritatea îl celebrează de fiecare dată pe poetul Mihai Eminescu, activitatea sa jurnalistică ne descoperă şi un spirit polemist bine ancorat în realităţile vremii. Debutul său  în presă a avut loc încă de pe vremea când era student la Viena, când, publică în revista Albina din Pesta, nr. 7/ 19 şi 9/21 din ianuarie 1870, articolul ”O scriere critică”. În acelaşi an, în revista Familia, tot din Pesta, publică ”Repertoriul nostru teatral”, semnat cu iniţiale. Încă din aceste articole  ce aveau un conţinut cultural, dar se...Read more

Bizantinii considerau atât  cuvântul  cât și imaginea ca fiind  două limbaje egale care puteau să exprime deopotrivă un unic mesaj. Pentru ei pictura era  ca un discurs mut ce vorbea de pe pereți, căci eleniștii erau conștienți că fiecare  limbaj se adresa unor simțuri diferite. Reversibilitatea și perfecta analogie a celor două limbaje se datorează faptului omul e dependent de simțuri și percepțiile pot deveni inteligibile doar prin mijlocirea simbolurilor – fie prin carte fie prin reprezentare iconografică. Iconoclaștii proclamau...Read more

”Bhagavad-gita” este un poem filozofic țesut pe tema unui episod din marea epopee Mahabharata, din cartea a VI-a, capitolele 25-42 și este atribuit  lui Viasa, autorul întregii epopei. Eroul principal al epopei este Arjuna, unul dintre cei cinci fii ai regelui Panda. El are un rol esențial în lupta dintre cele două familii: cea   a regelui Panda și cea a regelui Dhrtarastra care le-a uzurpat puterea. Întregul text se referă la dialogul pe care Arjuna îl poartă cu zeul Krișna, sub forma lui umană, care s-a alăturat...Read more

Zilele trecute, ascultând un disc cu muzică clasică mi-am amintit de începutul vieții mele de dascăl la țară și de cel care mi-a fost Maestru în ale vieții:  ”Ciocârlan”. De ce l-am botezat eu  ”Ciocârlan”, când pe el îl chema  Andrei? Pentru că avea, nu avea ce face, cânta. Dom’le, n- am  mai auzit aşa ceva! Ca un rapsod... așa am gândit  eu, la început, dar nu era  chiar așa.  

Cânta ”Ciocârlan” mai din toate cele - pe ce punea mâna, îl făcea să cânte: din pieptene, din frunză, din solz de peşte, din...Read more