Revista Atheneum

Articole din Revista Atheneum

Astăzi trăim într-o lume fără cer

  ASTĂZI TRĂIM ÎNTR-O LUME FĂRĂ CER

În mai puţin de un an, preţuitul profesor, fizician, folclorist, etnolog, pictor de biserici, creator popular şi teolog, Ioan Sorin Apan, cel cu care am vorbit, într-un interviu, despre constituirea şi activitatea mini-satului „Sfântul Andrei", a editat două cărţi de mare atractivitate şi consistenţă ideatică. Mai întâi „Taina Mării Negre -

...

Articole Atheneum: 

a 26-a zi: MEŞTERII

A fost o ţară binecuvântată
Cu oameni fericiţi din zori în zi.
Acolo iarnă nu e niciodată.
Doi meşteri iscusiti fac jucării.

Din mâini ieşeau minuni, aur curat,
Şi toţi talentul lor îl preţuiau,
Dar meşterii odată s-au certat.
Lucrau tăcuţi şi nu îşi mai vorbeau.

Veni un an. Miracol e în ţară.
Nemaivăzută, proaspătă ninsoare
Pe câmpuri şi în suflete coboară.
- E minunat ! rosteau cu încântare.

Mulţi au venit la meşteri să le ceară,
Aşa cum ei în cărţi au mai citit,
Să-nalţe om de nea în...

Articole Atheneum: 

Biserica Românească - Ovidiu Coatu

Note pe marginea unui[[wysiwyg_imageupload:73:]] studiu

Pe Argeş în jos
Pe un mal frumos
Negru Vodă trece
Cu tovarăşi zece....
Merg cu toţi pe cale
Să aleagă'n vale
Loc de mânăstire
Şi de pomenire...


Dacă din locuinţa strămoşilor Daci nu ne-a rămas nimica (avem doar câteva indicaţii pe Columna Traiană), dispărâd din cauza materialului peritor, adică lemn şi pământ, totuşi o găsim mereu pe plaiurile Româneşti, pentrucă veşnicia ei nu trebuie s'o căutăm în trăinicia materialului, ci în tradiţia continuată în timp şi spaţiu, ce-şi...

Articole Atheneum: 

Scrisoare de Acasă - Septembrie 2002

Dragii mei,

08 August 2002 ora 2.00

Ca şi pe timpul lui Ceaşcă, a venit alaltăieri la Neptun tovarăşu’ prim ministru’. Privind din elicopter, el a văzut pe lîngă Medgidia că ardea miriştea. A alarmat pompierii, speriat că distrug vînatul! Ajuns la Neptun o gîză se plimba pe pielea prezidenţială fără ruşine şi atunci tova’şu’ a alarmat Biroul de combatere a dăunătorilor de la Valu lui Traian.

Stelu )care ştiţi că lucrează la direcţia judeţeană) şi cu şeful său au cercetat parcul de la Neptun ca să...

Articole Atheneum: 

a-31-a zi: Plânsul

Plânsul

Bunica udă florile grădinii,
Iar nepoţica umblă pe aproape
Şi vede flori, ofrandele luminii,
În zeci de forme revărsate-n ape.

Când sunt udate, florile se-apleacă
Şi mulţumesc tăcut, înmiresmate.
Nu-i nimeni gingăşia să le-ntreacă
Când răspândesc parfumuri delicate.

Acasă adormi micuţa fată
Şi se visă într-un palat că este.
E al Crăiesei Florilor. Deodată
Copila cântă, cu glas de poveste.

Iar pentru cântul ei mângâietor
Crăiasa a ales-o ca să

...

Articole Atheneum: 

Castelele din Subcarpaţi - V

Partea a cincea, în care se povesteşte cum gusturile şi culorile se dispută şi, ca de obicei, câştigă cei care, vorba proverbului, au pâinea şi cuţitul

- Valere! Convoacă pe toată lumea! De ur-gen-ţă! Şedinţă!
- Când, domn" primar?
- Cum când, Valere? Dac-am zis că-i urgenţă? Arde!!! Dacă arde, acum! Repede-repede! Hai, adună-i pe toţi!
Domnul primar Veronel Popleaţă s-a trezit că l-a sunat iar domnul prefect al judeţului - a câta oară, de când cu americanii? nici cu nevastă-sa nu vorbise aşa des în ultima lună, cum vorbise cu domnul prefect; una, două...

Articole Atheneum: 

Mai - Mândria de a fi român - Angela Daniela Ţapu

Cu ceva vreme în urmă, aflată în casa unor prieteni, am fost provocată la o dezbatere pe tema "mândria de a fi român". "Ce înseamnă mândria de a fi român?!" se întreba retoric un invitat. "Cum e aia să fii mândru pentru că eşti român?"... Şi acest nou subiect de conversaţie a fost suficient pentru a inflama discuţia. Poate că episodul ar fi rămas doar o amintire estompată în memoria recentă, dacă o sincronicitate nu ar fi readus problema mândriei de a fi român în prim-plan.

Prietena mea, o canadiancă de preerie, este un om cu totul deosebit care mi-a mai alinat dorul de familie, de...

Articole Atheneum: 

Comments

Re: Mai - Mândria de a fi român

nu sunt complet de accord cu aceasta opinie .. deoarece sincer eu sunt mandru ca sunt roman .. nu pot spune ca nu avem si noi partile rele ... dar spuneti'mi mie o tara .. o natiune care sa nu aiba de asemenea parti rele .. nu pot zice "Vai ce frumosi si grozavi suntem!" dar pot spune ca sunt mandru ca avem multe minti stralucite .. chiar daca au plecat din Romania .. e chiar si mai bine .. au ajuns ceva .. au plecat de jos daca pot spune asa si au reusit sa plece in lume . Multi dintre cei care lucreaza pentru firme mari ca Microsoft sunt romani .. si de ce nu as fi mandru , poate chiar intr'o zi unii dintre noi vom ajunge acolo .. si ne vom ridica tara ... sa spunem asa ! Sunt multe pe care le'as putea dezbate acum. Cei care sunt in afara tarii gandesc asa .. vedeti numai treburile rele ... pentru ce ? Voi ar trebui sa va straduiti sa schimbati opinia celor de acolo .. asa vom ajunge sa fim stiuti si prin alte treburi decat Dracula si Ceausescu .. desi nici asta nu e complet adevarat . Nadia Comaneci si cu asta inchei pledoaria. Sper sa iti schimbi parerea .. daca nu pe loc poate in timp .. Multa bafta tuturor!

Mioriţa, fondul autohton şi setea de etern a Românului

 

[[wysiwyg_imageupload:83:]]Quote:

"Iar Geţii, cei ce se cred nemuritori... ei cred că nu mor şi că cel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis..." (Herodot)

Folclorul nostru cred că este cea mai fidelă reprezentare a sufletului românesc, inclusiv lirismul său, atingând sublimul în balada Mioriţa. Ca orice literatură, folclorul este un întreg. La noi folclorul a fost principalul creator (comparat cu "creaţia cultă") până pe la începutul secolului al XIX-lea, treptat reducându-şi rolul creativ; a mai...

Articole Atheneum: 

a-14-a zi: - VEŞNICIA

...
Mama Brăduţa are zece fii.
Brăduţul se numeşte cel mai mic.
Plină-i pădurea de înalţi copii.
Brăduţul are-un an şi e voinic.

El află că o mare bucurie
Pentru copii e bradul să-l privească,
De Sfânt Crăciun, împodobit să fie,
Cu globuri şi lumini, să strălucească.

- Aş vrea să fiu şi eu brad de Crăciun !
- Da, dragul meu, mama-i va spune-apoi,
Dar de-ai să pleci, oricât vei fi de bun,
N-ai să mai poţi să te întorci la noi.

O-nfiorare l-a cuprins, să ştii,

Articole Atheneum: