Revista Atheneum

Articole din Revista Atheneum

Întâmplări din ultima vreme

întâmplări din apropiere

Stau şi mă uit ca tontu' în ecranul televizorului, ascult şi nu pot să înţeleg, văd şi nu pot să percep imaginile... vorba lui Nichita Stănescu, "e simplu, e aşa de simplu încât devine de neînţeles"; un clip care promovează imaginea Canadei proiectează pe ecran un cuplu care se duce în vacanţă, altul care se distrează la discotecă, alt individ cu zâmbetul până la urechi cucereşte nu-ştiu-ce pisc muntos... cea mai dramatică imagine - aşa de rău m-am speriat că am chemat-o şi pe Samanta să vadă adevarata viaţă, să vadă de ce m-am...

Articole Atheneum: 

Sad stories from my diary

  Sad stories from my diary

(Dor de bunici)

When We First Arrived To Canada
When we first arrived to Canada, we started unpacking in our new home. We just installed our phone. Then it started ringing. My dad answered. It was his dad calling from Romania. He said he had some bad news. My dad asked what the bad news was. My grandpa said that my dad's brother (my uncle) just died of kidney disease. I was only 3 years old and I didn't really know what the talk was about. My...

Articole Atheneum: 

Poveste neterminată cu pisică moartă

Deşi neterminată, aşa cum specific şi în titlu, povestea a început într-o joi după-amiază, când Petrişor a' lui Chemeşe (Chemşe i se spunea în batjocură, numele neamului lor fiind Covată), hălăduind cum îi era obiceiul, prin Surpături, s-a întors în sat aducând cu el o pisică moartă şi, pe deasupra, neagră ca tăciunele.

- O ţinea, blăstămatul, de coadă. Cre' că moartă era; că nu mişca, nu nimic.

Şi nu minţea văduva lui Cocean. L-au văzut şi Pişcoi, Mălai, bătrânul Ţepeneag, Vornic, ba chiar şi Lae, căldărarul...

Articole Atheneum: 

Interviu - Despre o carte

Dan Bosica: Nick, de un an şi jumătate, de când apare Atheneum, tu ai luat de obicei interviurile, cu puţine excepţii. Vreau să-mi încerc şi eu mâna...
Nick Sava: Nu prea ai ce învăţa de la mine. Nu sunt ziarist de profesie, nu ştiu să iau interviuri. Eu am fost reporterul numai din necesitate, din lipsa altor voluntari mai pricepuţi. De exemplu, interviurile luate de Adrian (Munteanu, n.b.) arată "mâna" profesionistului. Eu nu fac altceva decât să stau de vorbă cu anumiţi...

Articole Atheneum: 

Crăciunul

  Crăciunul

Îmi povesteau bătrânii de Crăciun. Vremuri de mult stinse, cu zăpezi mari, cu focuri înaintea casei, cu posturi ţinute în sfinţenie. Apoi cântecul clopotelor ce vesteau Naşterea. Liturghia ca o lumină şi Pruncul născut în iesle. Colindele ce se revărsau a bucurie, portul popular şi jocul din curtea Bisericii. Masă bogată după o lungă asteptare şi din nou colindele sub bradul ce miroase a veşnicie. Luna lui undrea apune obosită printr-o naştere...

Articole Atheneum: 

Jurnal de Bucureşti - Bulevardul

Bulevardul

Încrucişarea pe care o face, azi, Bulevardul cu Calea Victoriei ne pare atât de firească, cadrilul maşinilor, tramvaielor şi pietonilor, sub supravegherea agenţilor de circulaţie şi luminile schimbătoare ale „stopului”, atât de zilnic, încât foarte cu greu ne putem închipui că a fost un timp când, pe locul unde azi îl taie Bulevardul, Podul Mogoşoaiei se cobora agale înspre Dâmboviţa, între un zid lung care împrejmuia, la stânga, curtea casei Grecianu şi între clădirile hanului Sărindar care, la dreapta mergea până la casele lui Colfescu, pe locul cărora şi-a ridicat Herdan Hotelul.

Articole Atheneum: 

Aprilie - Paştele la Români - Nick Sava

Se apropie Paştele. Se apropie vremea când noi, românii, ne reamintim (neîntrebaţi) că suntem creştini - mai precis, creştini ortodocşi. Cum precizează mulţi dintre noi canadienilor care îşi calcă peste principii şi ne întreabă: greek-orthodox... Vine deci acea noapte când mergem şi noi la Biserică (una din cele două participări, conform expresiei "din an în Paşti..."). Vine noaptea când preoţimea ortodoxă poate privi cu mândrie în bătătura bisericii: "iată, nouăzeci la sută din români sunt ortodocşi!"

Articole Atheneum: 

Comments

Re: Editorial - Paştele la Români

Un articol interesant... O realitate crudă în care ne regăsim mai mult sau mai puţin...

Deşi convingerile mele religioase nu se suprapun ritului ortodox, la cruce am învăţat ce înseamnă toleranţa (Luca 23/34)... Acolo, singur cu divinitatea te vei simţi prea firav ca să ridici piatra şi să acuzi (Ioan 8/7-9)

Se apropie Paştele, să încercăm să fim mai toleranţi, mai buni... Măcar anul acesta, cel care a înviat, privindu-ne, să nu mai plângă precum odinioară a plâns pentru Ierusalim (Luca 19/41)

Păstrăm în memorie multe sărbători de Paşti. Din nefericire, pentru prea mulţi, prea multe, nu au fost decât mese copioase... Sau poate şi o "vizită" la biserică...

Poate că ar fi timpul, printre invitaţi să-l avem şi pe cel sărbătorit...

HRISTOS A ÎNVIAT!

Zamfir - un Maestru al naiului românesc - Sebastian Stoica

Naiul este un instrument care s-a "născut" acum 6.000 de ani. Conform mitologiei, fluierul trebuie să fi fost creat din întâmplare, datorită vântului, care trecând prin beţigaşe de bambus, producea sunete plăcute la deschiderea de la celălat capăt. Deşi mitologia greacă îl asociază cu zeul Pan, putem găsi instrumente asemănătoare naiului în creaţia folclorică a unor ţări ca Japonia, Peru, Columbia, Grecia şi România.

Articole Atheneum: